De un sfert de secol România se află în declin demografic, fapt ce a dus la o scădere drastică a populației. Dacă în 1990 România număra 23,2 milioane de locuitori, în 2014 aveau reședința în țară sub 20 de milioane. Natalitatea este în cădere liberă și este determinată de decizia românilor de a avea fie un singur copil, fie de a amâna venirea pe lume a unui copil din considerente de ordin material. Scăderea natalității a fost drastică, în sensul că în anii 70 rata fertilității era de 3,7 copii/femeie, iar în anul 2000 scăzuse la 1,3 copii/femeie.
Legiuitorul a tot schimbat legea prin care a crescut indemnizația lunară pentru creșterea copilului, a încercat să acorde facilități tinerilor părinți, dar, se pare că, nu s-a găsit încă rețeta care să îi determine pe români să crească natalitatea. În prezent, legiuitorul a mai făcut o încercare prin lansarea în dezbatere publică a unui proiect de modificare a normelor metodologice de aplicare a OUG 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor aprobată prin HG 52/2011 și publicată în Monitorul Oficial 78 din 31 ianuarie 2011.
Ce noutăți legislative sunt propuse de legiuitor?
Regula instituită de legiuitor este că indemnizațiile lunare pentru creșterea copilului și concediul se acordă persoanelor îndreptățite care au realizat venituri supuse impozitului pe venit timp de 12 luni în ultimul an anterior nașterii copilului sau datei la care s-a realizat încredințarea în vederea adopției, s-a încuviințat adopția, s-a instituit plasamentul sau tutela.
Legiuitorul propune ca solicitarea pentru concediu și indemnizația pentru creșterea copilului să se facă pe bază de cerere și acte doveditoare cu cel puțin 30 de zile înainte de intrarea efectivă în concediu. În prezent, se solicită acest lucru doar pentru concediu, nu și pentru indemnizație. Noutatea legislativă o reprezintă sancțiunea nerespectării termenului de 30 de zile, în sensul că va fi sancționată cu reducerea din oficiu cu o lună a concediului și indemnizației pentru creșterea copilului.
Pot fi cazuri în care cel îndreptățit să nu solicite concediul propriu de cel puțin o lună și să se ajungă la situația suprapunerii drepturilor de concediu și indemnizație pentru creșterea copilului. În acest caz, drepturile pot fi cerute de celălalt părinte care îndeplinește condițiile legale, iar nivelul indemnizației se va stabili luând în calcul veniturile realizate în ultimele 12 luni anterioare nașterii celui din urmă copil.
Ambii părinți pot realiza venituri în timpul concediului pentru creșterea copilului
Dacă persoanele realizează venituri din mai multe activități, concediul și indemnizația pentru creșterea copilului se vor acorda după ce vor proba cu acte că și-au suspendat una dintre activități. Părinții pot realiza în perioada concediului pentru creșterea copilului venituri supuse impozitului pe venit în cuantum de 6 ISR, adică de 3.000 lei/an. Acest lucru nu va duce la pierderea dreptului de a primi indemnizația de creștere a copilului. Indemnizația se va calcula ținând cont și de veniturile realizate în timpul concediului, până în 3.000 lei/an.
Rețineți că cei aflați în concediu pot realiza venituri impozabile până în 3.000 lei/an, cu condiția menținerii întreruperii/suspendării uneia dintre activitățile care au stat la baza stabilirii dreptului la indemnizație. Știrile juridice arată că agențiile teritoriale au obligația de a verifica respectarea de către persoana îndreptățită a limitei de venituri de 3.000 lei/an, în termen de 3 luni de la încheierea fiecărui an calendaristic din perioada concediului pentru creșterea copilului și de la încetarea dreptului la concediu și indemnizația pentru creșterea copilului.
Dacă persoana îndreptățită realizează venituri supuse impozitului peste cei 3.000 lei/an, are obligația de a anunța în scris agenția teritorială în luna următoare celei în care a depășit limita. Recuperarea sumelor încasate peste limita de 3.000 lei/an se va realiza prin calculul diferenței dintre cuantumul lunar al indemnizației încasate și nivelul lunar al stimulentului de inserție la care ar fi avut dreptul, dacă s-a depus sau nu cerere de acordare a acestuia.
Dacă persoana îndreptățită nu anunță în scris agenția teritorială cu privire la depășirea pragului de 3.000 lei/an, agenția va considera că indemnizația pentru creșterea copilului a fost acordată necuvenit și va fi recuperată pe baza deciziei emise de agenție, urmând ca sumele să fie achitate de debitor în 180 de zile de la comunicarea deciziei.
Stimulentul de inserție
Legiuitorul propune că în cazul în care sunt realizate venituri nete de 3.000 lei/an, persoana îndreptățită nu poate solicita stimulentul de inserție. Dacă unul dintre părinți se află în plata stimulentului de inserție și celălalt părinte solicită concediul (după împlinirea de către copil a vârstei de un an, cu excepția copilului cu handicap, cei care au optat pentru acordarea concediului pentru creșterea copilului și indemnizație, au dreptul la concediu fără plată pentru creșterea copilului până la 2 ani), plata stimulentului se suspendă.
Dacă pe perioada acordării stimulentului de inserție intervin situații de natură a genera încetarea realizării de venituri supuse impozitării, (cu excepția solicitării concediului fără plată pentru creșterea copilului până la 2 ani) acordarea stimulentului se suspendă și se reia dacă întreruperea activității este mai mică de 45 de zile. Dacă acest termen se depășește, plata stimulentului se reia. În acest caz, persoana îndreptățită are obligația de a anunța în scris agenția teritorială cu privire la întreruperea/reluarea activității în 5 zile de la producere.
Plata contribuției de asigurări de sănătate pentru beneficiarii indemnizației de creștere a copilului
Pentru persoanele aflate în concediu fără plată pentru creșterea copilului până la 2 ani, se propune să achite contribuția de asigurări sociale de sănătate prin aplicarea cotei prevăzute de lege asupra nivelului minim al indemnizației de 1,2 ISR. Știrile juridice prevăd ca plata contribuției de asigurări sociale de sănătate să aibă loc începând cu luna transmiterii comunicării.
Cazuri particulare
Persoanele al căror drept la indemnizația pentru creșterea copilului a fost stabilit înainte de 27 septembrie 2014 și pot realiza venituri de maxim 3.000 lei/an în perioada de concediu astfel:
– între 27 septembrie 2014 și data încetării dreptului la concediu și la indemnizație, în cazul concediului pentru creșterea copilului până la 1 an, 2 sau 3 ani, dacă e mai mică sau egală cu 12 luni;
– în perioada de câte 12 luni calculată începând cu 27 septembrie 2014 și perioada rămasă până la împlinirea de copil a vârstei de 2 ani sau 3 ani în cazul copilului cu handicap.
Varianta câștigătoare?
Murphy spunea că „orice soluție generează noi probleme.” Probabil că și această nouă propunere legislativă va aduce cu sine o serie de nemulțumiri, cei vizați sperând într-un ajutor și mai mare din partea statului. Dacă ajutorul dat de stat, va crește natalitatea în România, rămâne de văzut!