Peisajul rutier român este dominat de șosele aglomerate, de șoferi nervoși care claxonează fără încetare și de gropi care apar ca din senin acolo unde te aștepți mai puțin. Și totuși românilor le place să gonească în mașini de lux pe drumurile patriei, chiar dacă majoritatea își distrug bolizii sau nu pot să atingă viteza mult visată din cauza ambuteiajelor.

„Deși autostrăzi n-avem,/Bolizi de lux trec pe șosele/Împrăștiind, vrem sau nu vrem,/În jur, dispreț, noroi,…manele.”  (Nicolae Peiu) În acest peisaj idilic șoferii români obișnuiți cu felul în care se circulă pe șosele, nu mai speră că vor apuca ziua în care autostrăzile să brăzdeze țara în lung și în lat.

Rovinieta sau taxa de utilizare a drumurilor a creat multe controverse, iar amenzile pentru cei care nu au achitat-o au curs. Legiuitorul a considerat că se impune să adopte Norme metodologice pentru aplicarea de către CNADNR a tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe care le-a publicat în Monitorul Oficial 290 din 28 aprilie 2015.

Cine are obligația de a achita tariful de utilizare și pe cel de trecere?

Ambele tarife se achită în funcție de tipul vehiculului și se aplică nediscriminatoriu utilizatorilor români și străini pentru toate vehiculele înmatriculate temporar sau definitiv. Tariful de utilizare se achită de către cei care folosesc rețeaua de drumuri naționale din România pe parcursul unei perioade date. Tariful de trecere se achită de către cei care utilizează o anumită distanță de pe un sector de drum, pod, tunel sau trecătoare de munte care fac parte din rețeaua de drumuri naționale din România.

Cine poate încasa aceste taxe?

Fiind taxe care privesc drumurile era firesc ca direcțiile regionale de drumuri și poduri să le poată încasa. De asemenea, noutățile legislative precizează că sunt abilitate să încaseze acest tip de taxe și persoanele juridice cu care CNADNR a încheiat convenții în acest sens. Aceste persoane juridice trebuie să nu aibă datorii la stat, să aibă puncte de lucru în minimum 10 județe de pe teritoriul României care să fie amplasate pe drumurile naționale sau la o distanță de maximum 100 m de acestea.

Acești distribuitori cu excepția celor care emit prin SMS vor încasa tariful de utilizare și vor emite rovinieta și tariful de trecere și vor emite peajul în punctele de lucru proprii. Rețineți că sumele încasate de aceștia sunt cele prevăzute în lege fără să poată aplica comisioane suplimentare. Dacă aceștia percep acest tip de comisioane sau încasează în puncte de lucru neautorizate, atunci se va rezilia imediat și unilateral de către CNADNR convenția încheiată fără posibilitatea de a încheia o altă convenție.

Știute și mai puțin știute despre rovinietă

Rovineta sau tariful de utilizare se achită de către utilizator pe durate de o zi, șapte zile, o lună, 90 de zile sau un an. Știrile juridice arată că utilizatorul poate solicita achitarea tarifului de utilizare și emiterea rovinietei cu cel mult 30 de zile înainte de data de început a valabilității. Autoturismele și vehiculele de transport cu MTMA mai mică sau egală cu 3,5 tone sunt obligate să își procure rovinieta pentru minim 7 zile fără să poată opta pentru rovinieta de o zi.

Dacă optați pentru achiziționarea rovinietei prin SMS, atunci tariful de utilizare se va achita doar de către utilizatorii români în funcție de tipul vehiculului și doar pentru perioada minimă de utilizare, urmând ca data și ora de început a valabilității rovinietei să fie data și ora confirmării de către distribuitor a emiterii acesteia.

Cum vă puteți primi înapoi banii achitați cu titlu de tarif de utilizare și/sau trecere?

Legiuitorul ne oferă posibilitatea de a ni se returna sumele reprezentând contravaloarea tarifului de utilizare corespunzătoare perioadei de neutilizare sau a celui de trecere aferent numărului de treceri neutilizate dacă vehiculul a fost radiat din circulație ca urmare a dezmembrării, casării sau predării acestuia în vederea dezmembrării, a scoaterii definitive din România sau a declarării furtului.

Pentru a vă primi banii înapoi trebuie să depuneți solicitarea la CNADNR împreună cu actele din care să reiasă data furtului, a predării în vederea dezmembrării, a evenimentului rutier care a dus la distrugerea mașinii sau copia legalizată a dovezii de radiere din circulație a vehiculului emisă de Poliția Română.

În cazul tarifului de utilizare pentru achiziționarea rovinietei suma care se va returna va fi calculată proporțional cu perioada de neutilizare a vehiculului, respectiv cu perioada cuprinsă între data evenimentului rutier care a condus la distrugerea vehiculului, data predării în vederea dezmembrării, data înregistrării furtului, data radierii din circulație și data expirării perioadei de valabilitate a rovinietei. Nu se vor restitui comisioanele bancare și cele cuvenite distribuitorilor.

În cazul tarifului de trecere suma care se va restitui se va calcula la fel ca la tariful de utilizare proporțional cu numărul de treceri neutilizate.

Dacă pentru același vehicul se achită tariful de utilizare de două sau mai multe ori pentru perioade de valabilitate care se suprapun pentru cel puțin o zi, CNADNR va returna, la solicitarea utilizatorului, contravaloarea tarifului corespunzător perioadei de suprapunere. Pentru a primi aceste sume înapoi la cererea adresată CNADNR se va atașa o copie a cărții de identitate sau a certificatului de înamtriculare al vehiculului care va purta înscrisul conform cu originalul, semnătura și ștampila utilizatorului. Noutățile legislative precizează că și în acest caz se rețin comisioanele bancare și cele cuvenite distribuitorilor.

Sumele vor fi restituite în termen de 30 de zile lucrătoare de la data primirii cererii în cazul tarifului de utilizare și de 90 de zile lucrătoare de la data primirii solicitării pentru tariful de trecere. Dacă utilizatorul nu are dreptul să i se restituie aceste sume, i se va comunica motivul de respingere total sau parțial.

Schimbi numărul de înmatriculare, ce se întâmplă cu tarifele achitate?

Dacă utilizatorii români își schimbă numărul de înmatriculare al mașinii, rovinieta sau peajul rămân valabile dacă în baza de date a autorității de înmatriculare este operată modificarea. Pentru utilizatorii români și străini care schimbă numărul de înmatriculare al mașinii pentru care a fost achitat tariful de utilizare sau de trecere, rovinieta sau peajul își mențin valabilitatea doar dacă la emiterea lor numărul de identificare al vehiculului a fost înscris corect.

Cât de mult ajută banii colectați din taxele de drumuri la repararea acestora?

Resemnați, majoritatea șoferilor români achită cuminți rovinieta și ale taxe impuse prin lege, chiar dacă de multe ori reușesc „performanța” de a-și distruge bijuteria pe patru roți în vreo groapă răsărită în asfalt.   Până la urmă, drumurile patriei arată ca în epigrama lui Gheorghe I. Gheorghe: „Fără pic de răutate/Mi-a spus un amfitrion:/ Drumurile-s minunate/Când le vezi din avion.”