Ne dorim cu toţii ca viitoarele generaţii de români să facă faţă mult mai bine decât noi provocărilor vieţii şi încercărilor vremurilor. Informaţia este putere! Iar datoria fiecărei naţiuni este să ofere tinerelor generaţii informaţie reală, utilă.

Nu dezinformare sau “material de umplutură” pentru memorie! Ci informaţii care să faciliteze adaptarea la viaţa reală, cunoaşterea de sine, dezvoltarea personalităţii şi aptitudinilor, îmbunătăţirea raporturilor interumane. Tânjim, pentru copiii noştri, după un învăţământ orientat către practică şi deprinderile utile, nu către acumularea mecanică a unor informaţii prăfuite!

În “Monitorul Oficial” 251/2015 a fost publicat Ordinul ministrului educaţiei 3678/2015 privind aprobarea metodologiei de întocmire, completare şi valorificare a raportului de evaluare de la finalul clasei pregătitoare. Raportul de evaluare va fi completat pentru toţi elevii din clasele pregătitoare, indiferent dacă au frecventat învăţământul de stat sau particular.

Evaluarea şcolarilor din clasa pregătitoare se va derula pe tot parcursul anului şcolar. Ea va lua sfârşit în luna mai, când se efectuează completarea Raportului de evaluare, de către cadrul didactic ce predă la clasă. Raportul de evaluare la finalul clasei pregătitoare reprezintă un document-tip, ce face parte din portofoliul educaţional al elevului şi în care se consemnează nivelul realizării competenţelor asociate fiecărei discipline.

Ţelul alcătuirii rapoartelor de evaluare îl reprezintă orientarea şi îmbunătăţirea procesului educativ. Datele cuprinse în Raportul de evaluare vor fi confidenţiale!

 Şcolarizare şi evaluare

Raportul de evaluare are mai multe secţiuni, cuprinzând datele de identificare ale elevului, disciplinele şcolare, competenţele asociate fiecărei discipline, aprecierile, recomandările. Disciplinele pentru care elevul va primi evaluări sunt: comunicarea în limba română, comunicarea într-o limbă modernă, matematica şi explorarea mediului, religia, artele vizuale şi abilităţile practice, muzica şi mişcarea, educaţia fizică şi dezvoltarea personală.

Potrivit ultimelor ştiri juridice, în ceea ce priveşte Comunicarea în limba română vor fi evaluate receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute, exprimarea de mesaje orale în variate situaţii, receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute şi redactarea de mesaje în diverse circumstanţe.

Deşi este intim legată de graiul strămoşesc, de limbajul pe care-l folosim zilnic, această disciplină ar putea pune probleme, la o eventuală evaluare, şi multor adulţi trecuţi prin liceu. Dar speranţa moare ultima! Să fim optimişti. Să nădăjduim că măcar tânăra generaţie (dacă nu, cumva, copiii copiilor noştri) va învăţa să folosească limba română astfel încât exprimarea scrisă şi verbală să nu mai fie sursă de… umor involuntar!

În privinţa Comunicării într-o limbă modernă, vor fi supuse evaluării receptarea de mesaje orale simple, exprimarea orală în situaţii de comunicare uzuală, receptarea de mesaje scrise banale, precum şi redactarea de mesaje simple în situaţii de comunicare uzuală.

Adevărul crud este că atâta vreme cât, acasă, unii copii nu aud decât scandaluri ce nu le îngăduie să-şi facă temele şi avalanşe zilnice de înjurături, poate fi un lux să aspire, momentan, la foarte bune rezultate şcolare sau la învăţarea vreunei limbi străine.

Alte tinere vlăstare ajung în mai prosperul Occident, împreună cu familia. Dar în condiţiile în care, la plecare, nici părinţii lor n-aveau un bagaj prea voluminos de cuvinte neaoşe, unii copii români ce locuiesc deja de 3-5 ani într-o ţară străină ajung să facă cele mai amuzante combinaţii între cele două graiuri, ambele stăpânite insuficient!

La Religie, evaluarea finală va privi aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în diferite contexte de viaţă, colaborarea cu copiii şi cu adulţii din mediul familiar, în acord cu valorile religioase şi explorarea activă a unor elemente din viaţa de zi cu zi, din perspectiva propriei credinţe. Recent, „ora de religie” a iscat înverşunate controverse. Cei mai mulţi dintre părinţi au optat pentru frecventarea cursurilor de religie de către copiii lor.

La Matematică şi explorarea mediului or să fie evaluate utilizarea numerelor în calcule elementare, evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător, identificarea unor fenomene, relaţii, regularităţi, generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente de logică, rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date şi utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări.

Aritmetica este utilă tuturor! O cunosc bine inclusiv adulţii dubioşi ce n-au fost nici măcar o zi la şcoală, lucru care, surprinzător, nu i-a împiedicat să aibă grămezi de bani… de numărat şi de socotit. Şcoala nu le-a plăcut, despre fiscalitate nici n-au auzit, dar dorm pe saltele de bancnote. Mare mister… Îl vor elucida, poate, Fiscul şi organele de cercetare penală!

La Arte vizuale şi abilităţi practice, se va urmări evaluarea capacităţii de explorare a unor mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte familiare şi de realizarea de creaţii funcţionale sau estetice folosind diverse materiale şi tehnici elementare.

La disciplina Muzică şi mişcare se va evalua receptarea unor cântece pentru copii şi a unor elemente simple de limbaj muzical, interpretarea melodiilor, exprimarea unor idei, sentimente şi experienţe prin intermediul muzicii şi mişcării, individual sau în grup.

Atât în ceea ce priveşte muzica cât şi-n privinţa artelor vizuale, un accent deosebit ar trebui să se pună, încă din primii 2-3 ani de şcoală, pe identificarea, încurajarea şi susţinerea (inclusiv materială, dacă este nevoie!) a acelor copii care posedă evidente aptitudini native în aceste domenii. În rest, oricât ar investi statul, nu toţi copiii vor dobândi talentul lui Bach sau harul lui Michelangelo, în pofida sutelor de ore de muzică şi desen de la şcoală.

La Educaţie fizică se evaluează valorificarea achiziţiilor psiho-motrice în menţinerea sănătăţii şi a dezvoltării corporale armonioase, exersarea deprinderilor şi a capacităţilor motrice în funcţie de capacitatea psiho-motrică individuală, participarea la jocurile şi activităţile motrice organizate sau spontane. Aici mai este încă de lucrat. Încă nu se dă atenţie suficientă promovării mişcării şi combaterii sedentarismului, în condiţiile în care prevalenţa obezităţii infantile se află într-o continuă creştere!

La Dezvoltare personală, se supune evaluării manifestarea interesului pentru autocunoaştere şi atitudinea pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi, exprimarea potrivită a emoţiilor în interacţiunea cu semenii şi utilizarea abilităţilor şi a atitudinilor specifice învăţării în context şcolar. Nu poate fi decât lăudabilă introducerea acestei discipline, după cum elogiabilă este orice activitate de instruire a tinerei generaţii în scopul unei parcurgeri fără erori şi poticniri a drumului către o viaţă de succes!