În ultima vreme mulți români trăiesc adevărate drame generate de imposibilitatea de a-și mai putea achita creditul. S-a ajuns în această situație din cauza fluctuației cursului valutar care a generat o creștere a ratelor în contextul în care salariile celor care au luat credite au rămas la fel sau chiar au scăzut.

S-a tot încercat găsirea de soluții, s-au lansat în dezbatere publică proiecte de legi care veneau cu soluții pentru această categorie de persoane, s-au inițiat discuții cu băncile pentru a ajunge la un numitor comun și a-i ajuta pe acești români. Rezultatul este același: încă nu s-a luat nicio măsură concretă care să îi ajute în mod real pe aceștia și să stopeze fenomenul de scoatere la vânzare a caselor celor care nu au mai făcut față ratelor la bănci.

Deși este cert că majoritatea contractelor de credit cuprind clauze abuzive și comisioane ascunse, nu a apărut nicio măsură concretă de protecție a restanțierilor la bănci. În prezent, Ministerul Finanțelor Publice a lansat în dezbatere publică un proiect de lege privind aprobarea Programului de protecție a populației împotriva riscului de depreciere semnificativă a monedei naționale asociat expunerii la credite în valută.

Pentru că hârtia suportă orice, și acest proiect sună bine și pare că va da o mână de ajutor celor care riscă să rămână pe drumuri din cauza imposibilității de  a face față ratelor bancare. Și acest proiect se alătură celui lansat în dezbatere publică de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) care oferă anumite beneficii și drepturi celor care au contracte de credit ipotecar. Poate că din două proiecte care vor să ofere un colac de salvare românilor, măcar unul se va materializa în practică!

Normele de aplicare ale acestui proiect vor fi elaborate în 15 zile de la data intrării în vigoare a acestuia.

Care sunt condițiile în baza cărora va funcționa acest program ?

Noutatea legislativă a acestui proiect este că statul a decis să se implice și să acorde garanții băncilor care au dat credite în valută. Practic, statul propune băncilor o recalculare a  creditului acordat prin convertirea acestuia în lei la cursul BNR de la data conversiei. Această operațiune are  loc la cererea beneficiarului creditului, urmează să fie aprobată de bancă și nu presupune aplicarea de taxe, comisioane sau alte costuri suplimentare.

După efectuarea conversiei va rezulta o rată lunară a creditului care va fi mai mică decât echivalentul în lei a ratei lunare a creditului înaintea efectuării conversiei calculată la cursul BNR valabil la data conversiei. La valoarea în lei rezultată în urma conversiei se va putea acorda o reducere de 15% și va rezulta valoarea finală a creditului în lei. La suma rezultată s-ar putea aplica garanția acordată de stat care ar putea fi de 50%.

Ce credite vor putea fi convertite în lei?

Legiuitorul a stabilit anumite condiții, astfel încât doar creditele care vor îndeplini cumulativ cerințele impuse se vor califica pentru conversie. Noile știri juridice prevăd că doar creditele ipotecare destinate exclusiv cumpărării unei locuințe intră în acest program, astfel încât din start sunt excluse de la conversie creditele de nevoi personale.

Pentru a beneficia de conversie este necesar ca creditele contractate în euro, franci elvețieni și dolari să fi fost contractate la un curs de schimb care a crescut cu cel puțin 50%. Practic, programul îi vizează pe toți cei la care leul s-a depreciat cu cel puțin 50% în raport cu valuta în care s-a acordat creditul, la data cererii de conversie față de data acordării creditului. A treia condiție se referă la creditele a căror valoare rezultată în urma conversiei și aplicării reducerii este de maxim 300.000 lei.

Ce persoane se vor încadra pentru a cere conversia creditului în lei?

Toți cei al căror credit îndeplinește cumulativ cele trei condiții de mai sus, pot spera că ar putea beneficia de conversia creditului în lei. Noutățile legislative ale proiectului impun anumite condiții și pentru cei care au contractat creditul pentru a se putea califica în acest program.

Prima condiție este ca la data solicitării conversiei, creditul ipotecar să fie acordat într-o valută față de care leul s-a depreciat cu cel puțin 50%. A doua condiție este ca solicitantul conversiei să aibă o întârziere la plata ratelor de cel mult 60 de zile la data la care banca consultă Centrala Riscurilor de Credit.

A treia condiție se referă la declararea pe proprie răspundere la data solicitării conversiei că acel credit imobiliar a fost utilizat pentru cumpărarea/construcția unei locuințe destinate satisfacerii cerințelor proprii de locuit. Pentru a se înscrie în program, beneficiarul trebuie să aibă un venit net care nu depășește 3.000 lei/lună la data conversiei. Ultima condiție impusă este ca rata la bancă a creditului imobiliar să fie mai mare de 25% din veniturile solicitantului.

Înscrierea ipotecii în favoarea statului

Având în vedere că statul va garanta creditele care se vor încadra în acest program, se va radia din cartea funciară ipoteca constituită în favoarea băncii și se va institui, în baza contractului de garantare, un drept de ipotecă legală de rangul I în favoarea statului român. Se va institui și interdicția de înstrăinare a locuinței timp de 5 ani și interdicția de grevare cu sarcini a acesteia pe toată durata garanției.

Practic, contractul de garantare se încheie între beneficiarul programului (cel care a luat creditul ipotecar), bancă și Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (F.N.G.C.I.M.M.). Prin acest contract statul se obligă să garanteze creditul imobiliar acordat de bancă și convertit în lei, iar beneficiarul își asumă obligația de a rambursa statului sumele datorate ca urmare a executării garanției de bancă, în cazul producerii riscului de credit (neplata parțială sau totală a ratei de către împrumutat).

  Un proiect care va fi pentru unii mumă, pentru alții ciumă!

Noutățile legislative exclud din start românii care au contractat credite de consum cu și fără garanție imobiliară care, potrivit, statisticilor, reprezintă marea pondere a creditelor contractate de români.

Faptul că s-a impus un plafon de venit beneficiarului va duce la situații injuste în practică. Astfel, o persoană care se va încadra în plafonul de venit poate avea un grad de îndatorare redus de 30% și se va putea înscrie în program, pe când altă persoană poate depăși plafonul cu 10-20 lei, și nu se va putea încadra în program, dar, în realitate să aibă un grad de îndatorare de 70-80%.

Nu știu dacă acest proiect va prinde viață, dar, este cert că cei care nu vor îndeplini condițiile așa cum sunt ele stipulate în acest moment de legiuitor își pot lua gândul de la conversia creditului în lei și de la garantarea acestuia de către stat. Mulți se vor simți nedreptățiți, dar, ce mai este drept în ziua de azi?

„Este nedrept ca viața, viitorul unui om să atârne mereu de condiții asupra cărora el nu are nicio putere sau să depindă de alții mai tari ca el.”  (Alba de Cespedes)