Dincolo de aparenţele de civilizaţie şi bună-creştere, în unii dintre noi zac primitivi gata de atac, aşteptând ocazia să-şi dea arama pe faţă. Pentru a ne da seama de aceasta, să privim la ororile din zonele de conflict. Ori să evocăm isprăvi autohtone din decembrie `89 sau de la mineriade!

E suficient doar un eveniment grav – război, protest de amploare, calamitate, pentru ca în anumiţi cetăţeni, până atunci liniştiţi, să se trezească oamenii cavernelor, gata să lovească. Mulţi ar acţiona şi-n condiţii normale dar… frica păzeşte pepenăria. Alţii trec la fapte, indiferent de context! De parcă infracţionalitatea n-ar fi suficientă, liniştea vieţii ne mai e pusă-n primejdie şi de natura dezlănţuită. 

În situaţii de excepţie, ocrotirea celor vulnerabili n-o pot realiza decât… profesionişti de excepţie. În Jandarmerie, Poliţie sau Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă nu poate fi angajat primul venit, lipsit de orice aptitudini, după cum nu pot rămâne cei necorespunzători profesional. Aşadar, psihologii Ministerului Afacerilor Interne au de lucru din plin!

Componentele de bază ale activităţii de psihologie în MAI sunt asistenţa psihologică, evaluarea, psihologia judiciară şi diagnoza organizaţională. Potrivit ultimelor ştiri juridice, aduse de către Ordinul 23/2015 privind activitatea de psihologie în Ministerul Afacerilor Interne – publicat în “Monitorul oficial” 177/2015, exercitarea actului psihologic se face de către psihologii cu drept de liberă practică încadraţi în MAI cu respectarea criteriilor de competenţă profesională.

 Psihologul? Să fie lăsat să-şi facă meseria!

Potrivit reglementării nou-apărute, psihologii MAI sunt independenţi profesional, în ceea ce priveşte exercitarea atribuţiilor profesionale. Ei nu pot fi supuşi influenţelor rezultate din subordonarea ierarhică, de natură a conduce la încălcarea normelor legale şi deontologice. Răspunderea pentru întreaga lor prestaţie le va reveni în totalitate. Psihologii au obligaţia de-a păstra confidenţialitatea, în ceea ce priveşte faptele şi informaţiile aflate în exercitarea atribuţiilor profesionale.

Dacă, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, psihologul îşi dă seama că este afectată capacitatea unui angajat de-al MAI de a întrebuinţa arme şi muniţii supuse autorizării, el va formula recomandări în această direcţie şi-l va informa imediat pe şeful angajatului-problemă.

Şefii ierarhici trebuie să respecte dreptul de decizie şi iniţiativă al psihologilor în exercitarea profesiei. Relaţiile de subordonare ierarhică în care se găsesc psihologii se referă doar la aspectele legate de organizarea funcţională, administrativă a unităţii, ordinea interioară şi disciplina la locul de muncă.

Pentru a fi asigurat secretul profesional, actele, lucrările şi înregistrările cu caracter profesional aflate asupra psihologului ori la locul său de muncă sunt inviolabile. Potrivit noilor ştiri juridice, testele psihologice aplicate, rezultatele lor, însemnările, înregistrările, vor fi stocate în condiţii de securitate cel puţin un deceniu de la încheierea legăturilor profesionale cu beneficiarul, dacă nu cumva e precizat, în legislaţie, un alt termen… mai lung. E interzisă furnizarea de informaţii din documentele de evidenţă a activităţii de psihologie către persoane ori instituţii ce n-au dreptul de a le afla.

Ce presupune psihologia judiciară?

În activitatea de psihologie judiciară e cuprinsă evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf, prin care se urmăreşte evaluarea sincerităţii persoanelor bănuite de comiterea unor infracţiuni sau a celor care au cunoştinţă despre vreo faptă sau despre vreo împrejurare ce ar putea facilita cunoaşterea adevărului, în procesul penal.

Tot acolo intră şi evaluarea personalităţii criminale, ce constă în analiza psiho-comportamentală a celor suspectaţi de făptuirea violentă a unor infracţiuni, stabilirea gradului de pericol social şi adaptarea, de către organele judiciare, a metodelor şi tacticilor de audiere.

Obiect al activităţii de psihologie judiciară din cadrul MAI îl va face, de asemenea, şi analiza psihologică a comportamentului infracţional, având drept ţel elaborarea profilului trăsăturilor psihice şi comportamentale ale individului necunoscut care, în mod repetat, a comis grave acte antisociale.

Cine va beneficia de asistenţă psihologică gratuită?

Asistenţa psihologică constituie un ansamblu de programe şi măsuri hărăzite să asigure capacitatea de funcţionare optimă a individului din punct de vedere al parametrilor psihici.

Beneficiarii asistenţei psihologice gratuite, prin reţeaua proprie a MAI, fac parte din categorii precum: personalul MAI (în activitate sau pensionat), rudele (părinţi, copii, soţi) şi persoanele aflate în întreţinerea legală a personalului MAI, militarii în rezervă (concentraţi ori mobilizaţi în unităţile MAI), elevii şi studenţii unităţilor de învăţământ ale ministerului, deţinuţii aflaţi în spaţiile administrate de MAI, victimele dezastrelor, cei incluşi în programul de protecţie a martorilor, străinii aflaţi în custodie publică, victimele traficului de persoane şi consumatorii de droguri incluşi în programele Agenţiei Naţionale Antidrog.

Fără evaluare… nu poţi să ştii cu cine ai de-a face!

Evaluarea psihologică e un proces de cunoaştere, estimare cantitativă şi calitativă, prin utilizarea unor instrumente şi metode speciale, a parametrilor de stare şi de funcţionare psihologică. În MAI, evaluarea psihologică se efectuează în scopul avizării personalului pentru îndeplinirea de sarcini şi misiuni în condiţii de intensă solicitare psihică, în cadrul procedurilor de resurse umane, în scopul fundamentării diagnosticului medical, în cadrul asistenţei psihologice, al operaţiunilor de psihologie judiciară şi al cercetării ştiinţifice.

Evaluarea psihologică se realizează şi la ivirea unor comportamente dezadaptative sau la înapoierea personalului participant la misiuni internaţionale cu durată neîntreruptă de minim 6 luni, situaţie în care se urmăreşte stabilirea necesităţii acordării asistenţei psihologice. Comportamentele dezadaptative sunt cele care prezintă o primejdie pentru individul în cauză sau pentru terţi. Sau cele ce afectează, semnificativ, randamentul muncii ori calitatea relaţiilor interumane!

Evaluarea psihologică în cadrul procedurilor de resurse umane urmăreşte selecţionarea personalului MAI. Ea se realizează la admiterea candidaţilor în instituţiile de învăţământ ce realizează formarea iniţială pentru trebuinţele MAI, la promovarea în funcţie, la încadrarea personalului din “sursă externă”, la trecerea poliţiştilor sau cadrelor militare într-un corp profesional superior, precum şi la transferul în MAI al unor specialişti din instituţiile de apărare şi siguranţă naţională. Care-i întâia datorie a psihologului, în trei cuvinte? Cunoaşterea firii omeneşti!

Un strateg din vechime spunea că vei fi înfrânt în orişice luptă, de nu te vei cunoaşte pe tine însuţi şi nu-ţi vei cunoaşte nici potrivnicii. Dacă, totuşi, ai o bună cunoaştere de sine, dar despre adversar nu ştii mai nimic, şansele tale sporesc cu 50%. Acelaşi antic înţelept, faimosul Sun Tzu, susţinea că vei avea succes într-o sută de confruntări de vei deţine o excelentă cunoaştere de sine şi la fel de bine îţi vei cunoaşte oponenţii. Avea dreptate sau nu?