Câțiva români cu inițiativă au decis să propună un model de Constituție care să descrie regulile de bază ale  țării în care își doresc să trăiască. Lecturând dorințele acestora am ajuns la concluzia că marele of al lor este că poporul nu a fost întrebat prin referendum despre multe lucruri și decizii importante. Astfel, dictonul Constituției propuse de aceștia ar putea fi: „Vox populi, vox Dei”.(vocea poporului, vocea lui Dumnezeu)

Cetățenilor li se permite să aibă inițiative legislative așa cum prevede Constituția României și legea 189/1999. Astfel, cei care inițiază revizuirea Constituției trebuie să provină din cel puțin jumătate din județele țării și în fiecare din aceste județe sau în București să fie înregistrate cel puțin 20.000 de semnături în sprijinul acestei inițiative. Promovarea inițiativei legislative a cetățenilor va fi asigurată de către un comitet de inițiativă alcătuit din cel puțin 10 cetățeni cu drept de vot.

Propunerea legislativă se publică în Monitorul Oficial și se înregistrează la Camera competentă a Parlamentului care o va trimite către Curtea Constituțională care se va pronunța asupra legalității propunerilor de revizuire a Constituției în 60 de zile de la înregistrare.

Inițiativa legislativă privind revizuirea Constituției a fost publicată în Monitorul Oficial 162 din 9 martie 2015.

Ce fel de prevederi și-ar dori cetățenii în Constituția României?

Ultima oară când a avut loc un referendum privind revizuirea Constituției a fost acum aproape 12 ani în zilele de 18-19 octombrie 2003. Prin legea 429/2003 s-a publicat Constituția cu conținutul decis prin votul liber exprimat al cetățenilor. Sigur că în 12 ani s-au întâmplat multe lucruri și prezenta inițiativă cred că s-a născut din dorința unor români de a corecta unele neajunsuri și de a crea „o țară ca afară”!

Pentru că suntem un popor care de-a lungul istoriei a luptat pentru fiecare palmă de pământ și a plătit scump libertatea, inițiatorii acestui proiect de Constituție cred că poporul român ar trebui să fie întrebat prin referendum dacă aprobă tratatele încheiate cu Uniunea Europeană și tot el poate decide retragerea țării noastre din UE dacă acțiunile și reglementările UE ar contraveni intereselor patriei noastre.

Inițiativa legislativă prevede că reorganizarea teritoriului sub aspect administrativ se aprobă prin referendum și orice lege sau hotărâre aprobată prin referendum să poată fi modificată tot prin referendum. Deși cred că vocea poporului trebuie să conteze, este imposibil ca pentru fiecare lege să organizezi un referendum.

Pentru că  „limba română este o comoară fără cheie”  (Ioan Slavici) inițiatorii propun ca învățarea, cunoașterea și folosirea dulcelui grai românesc să fie obligatorie pentru toți cetățenii României în raporturile de serviciu cu ceilalți cetățeni români. Orice român trebuie să aibă dreptul de a pretinde ca în raporturile cu el, ceilalți cetățeni români să folosească doar limba română. Limba maternă va putea fi folosită în raporturile dintre cetățenii care aparțin aceleiași etnii.

Plecând de la vorbele lui Grigore Vieru:  „câtă limbă română a rămas în Basarabia, ar putea s-o învețe ușor și rusul” , inițiatorii și-ar dori ca etnicii români care au locuit sau locuiesc în teritorii care au aparținut României să nu fi pierdut cetățenia română. Celor aflați în aceste situații sau descendenților lor să li se recunoască, la cerere, de îndată și fără taxe, cetățenia română.

Având în vedere numărul mare de tineri care au plecat din țară cu bagajul de cunoștințe acumulat pe ale noastre plaiuri, inițiatorii și-ar dori ca statul să recupereze cheltuielile făcute cu școlarizarea celor care pleacă din țară înainte de a profesa cel puțin cinci ani în România.

Inițiatorii și-ar dori o țară în care cetățenii să se poată adresa autorităților prin petiții și dacă plângerea va fi considerată justă, ea ar trebui să profite tuturor celor aflați într-o situație similară chiar dacă nu au semnat-o. Românii și-au exersat în toți acești ani dreptul de a petiționa și au înțeles că până li se răspunde de multe ori fie nu mai este cazul pentru că  problema s-a rezolvat de la sine, fie petiția este trimisă din departament în departament, fiecare declinându-și competența de soluționare.

Pentru a-i stimula pe români să își achite impozitul pe terenurile agricole, silvice și să le și lucreze fără a le supune intoxicării sau defrișării, se propune ca toți cei care nu și-au plătit impozitele timp de 3 ani consecutivi sau nu au exploatat terenurile să le fie expropriate și trecute în proprietate publică.

De la lume adunate și în revizuirea Constituției….revărsate!

Se propune ca numărul parlamentarilor să fie de maximum 300 de persoane. Nimeni nu va putea fi parlamentar și în România și în Parlamentul European și nu va putea ocupa în timpul mandatului de parlamentar orice funcție publică sau privată.

Inițiatorii revizuirii și-ar dori ca parlamentarul condamnat pentru trafic de influență sau corupție să își piardă mandatul și să fie condamnat pe viață urmând să se dispună confiscarea averii. Va fi demis de drept din funcție și parlamentarul care a lipsit nemotivat de la 8 ședințe ale comisiei permanente din care face parte sau de la 4 ședințe ale plenului Camerei. Dacă proiectul de lege trece în această formă, probabil că vor fi puțini aspiranți la funcția de parlamentar, iar cei aleși vor avea grijă să nu rateze nicio ședință din Parlament!

Orice parlamentar va putea fi demis prin referendum organizat în circumscripția unde a fost ales cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales la cererea unui număr de cetățeni egal cu cel puțin 25% din numărul voturilor cu care a fost ales.

Cei care au dobândit averi prin încălcarea legii și pe care nu le pot justifica, lucru stabilit printr-o hotărâre definitivă, cei condamnați pentru infracțiuni contra siguranței statului, pentru corupție, conflict de interese sau incompatibilitate să nu mai ocupe funcții publice 10 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii. Toți cei care ocupă funcții publice să răspundă material și penal pentru prejudiciile create statului sau cetățenilor în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Dreptul de a visa

Indiferent de forma pe care o va îmbrăca, „constituția dă dreptul la fericire, dar nu o garantează. Trebuie să o găsești singur.”  (Benjamin Franklin). Inițiatorii și-au transpus dorințele în speranța că multe lucruri vor redeveni normale. Adevărul este că  „e greu de eliminat hoția prin lege, n-a reușit nici Țepeș, deși avea o constituție foarte ascuțită.” (Valeriu Butulescu).

Nici această inițiativă nu prevede dreptul fiecărui român de a visa că într-o zi va trăi în țara pe care și-a imaginat-o și pe care și-o dorește. Fiecare om are dreptul de a visa, dar nu toți au puterea de a-și transforma visele în realitate.

„Visurile noastre devin adevărate dacă avem curajul de a le urma.”  (Walt Disney)