O vorbă din bătrâni spune că omul cât trăiește învață. Chiar dacă ai pus în cui ghiozdanul de odinioară, cărțile și caietele, nu este niciodată prea târziu să continui să studiezi și să devii cât mai bun în domeniul în care activezi. Nu puține sunt activitățile în care trebuie să studiezi mereu, pentru a putea ține pasul cu modificările din domeniul respectiv.
Chiar dacă fiecare ar trebui să învețe din proprie inițiativă pentru a nu rămâne în urmă cu noutățile, legiuitorul a considerat că ar fi mai bine să legifereze obligativitatea pregătirii profesionale. Un astfel de domeniu, în care specialiștii trebuie să fie mereu bine pregătiți, este cel al auditului financiar.
Astfel, Hotărârea 61/2014 a Camerei Auditorilor din România pentru aprobarea Normelor privind programul de pregătire profesională a auditorilor și a stagiarilor în activitatea de audit financiar, publicată în Monitorul Oficial 26 din 13 ianuarie 2015, a stabilit numărul de ore de pregătire profesională, tematica cursurilor și sancțiunile pentru nerespectarea acestei obligații. Prevederile sale au intrat în vigoare chiar de la data publicării în Monitorul Oficial.
Câte ore de pregătire profesională anuală sunt obligatorii pentru auditorii financiari?
Obligativitatea pregătirii profesionale se aplică tuturor auditorilor financiari și stagiarilor în activitatea de audit financiar. Stagiarii trebuie să efectueze anual 25 de ore de pregătire profesională, în timp ce auditorii financiari au obligația de a participa la 40 de ore de pregătire profesională.
Cu titlu de știri juridice, legiuitorul a mărit numărul orelor de pregătire pentru auditorii financiari de la 20 de ore la 40 de ore. Cele 40 de ore se vor împărți în 20 de ore de pregătire profesională structurată, care cuprinde participarea la cursurile profesionale obligatorii organizate de către Camera Auditorilor Financiari și 20 de ore de pregătire profesională nestructurată.
Formarea profesională continuă nestructurată se referă la:
– participarea la cursuri/seminarii în domeniu și se echivalează numărul de ore efectuate dovedite prin diplomă/atestat de participare în care se specifică denumirea cursului și numărul de ore;
– susținerea de cursuri în domeniu în calitatea de lector, caz în care se echivalează cele 20 de ore prin adeverința/declarația pe propria răspundere care atestă acest lucru;
– participarea la activitatea Grupului de lucru al camerei sau în cadrul oricărei comisii numite la nivelul camerei sau al altor organisme profesionale din domeniu, caz în care se echivalează 10 ore/ședință;
– participarea la congrese sau conferințe organizate de Cameră sau alte instituții pe plan intern sau internațional (organisme IFAC), caz în care se echivalează câte 6 ore pentru fiecare manifestare de specialitate probate prin atestat/diplomă/confirmare electronică de participare,
– participarea la studii postuniversitare, master sau doctorat sau publicarea unei cărți în domeniu va echivala cele 20 de ore;
– activitatea desfășurată ca și îndrumător de stagiu se va cuantifica la 5 ore/stagiar;
– elaborarea, publicarea și recenzia de materiale de specialitate cu condiția ca documentul să aibă minim 3 pagini va însemna 5 ore/material și echivalarea se va face pe baza copiilor de pe aceste materiale publicate.
Toți auditorii financiari trebuie să efectueze numărul de ore stabilit prin lege, însă sistemul în care se desfășoară pregătirea poate fi clasic sau e-learning și fiecare auditor trebuie să opteze pentru efectuarea programului în unul dintre cele două sisteme. Rețineți că numărul de ore nu se poate diviza între cele două sisteme de pregătire.
Sistemul clasic presupune prezența fizică a cursanților la orele unde predarea se realizează direct de către lector în săli de curs. Sistemul e-learning presupune transmiterea cunoștințelor și informațiilor de către lector către auditorul financiar/stagiar prin intermediul tehnologiilor IT, incluzând, dar nelimitându-se la tehnologii pentru videoconferință și evaluare online.
Care este tematica cursurilor de pregătire profesională?
Având în vedere faptul că un auditor bine pregătit trebuie să cunoască foarte bine legislația, dar și ultimele modificările în materie, legiuitorul consideră că aceste cursuri trebuie să se axeze pe ultimele modificări legislative sau ale standardelor profesionale din domeniu. Pentru a face cât mai atractive pentru cursanți orele și a-și atinge scopul, legiuitorul a hotărât că tematica orelor va avea în vedere și propunerile primite de la cursanții din anul anterior, de la membrii Consiliului sau de la organismele profesionale naționale.
Cursurile de pregătire profesională vor cuprinde teme de audit financiar și alte domenii de interes în proporție de 80% din totalul tematicii iar restul de 20% va fi dedicat domeniului contabilității.
Față de reglementarea anterioară, legiuitorul nu a mai impus împărțirea tematicii în cadrul domeniului de audit financiar, lăsând aceasta la latitudinea lectorilor. În legislația anterioară ponderea de 80% dedicată temei auditului era structurată pe discipline (20% controlul calității, 10% sisteme informatice, 70% auditul financiar și cel intern, din care auditul intern avea o pondere de minim 5%).
Cine poate avea calitatea de lector, pentru a susține aceste cursuri?
„Se știe că un profesor bun e cel care face ca lucrurile mai grele să ți se pară ușoare” (Grigore Moisil). Misiunea unui profesor nu este deloc ușoară, astfel încât lectorii ce predau cursuri auditorilor financiari sunt aleși… pe sprânceană.
Pentru a putea fi lector, persoana trebuie să aibă o bună reputație, să nu fi adus atingere prestigiului Camerei și să îndeplinească cel puțin una dintre condițiile:
– sunt auditori financiari, membri ai Camerei de cel puțin 3 ani, au obținut calificativul A la ultima inspecție, sunt la zi cu obligațiile de membru al Camerei, nu au suferit în ultimii 3 ani nicio sancțiune aplicată de Cameră:
– sunt cadre didactice universitare specializate în domeniul contabilității, auditului sau conexe acestora;
– sunt auditori financiari, care își desfășoară activitatea în instituții publice în domeniul reglementării contabilității și auditului financiar.
Ce sancțiuni riscă auditorii financiari care nu participă la aceste cursuri de pregătire profesională?
Dacă se constată că unii auditori financiari nu au participat la cursurile de pregătire profesională într-un an, aceștia sunt notificați, în vederea participării la cursul restant de pregătire care se organizează în primul semestru al anului următor. Dacă aceștia nu dau curs solicitării de a participa la cursul restant, vor fi sancționați cu avertisment scris. Cei care nu fac dovada participării la orele de pregătire profesională nu vor primi viza anuală pentru exercitarea profesiei.
După muncă, și răsplată!
Cei care au răbdarea să parcurgă toate etapele pe care le presupune stagiatura și apoi să-şi continue pregătirea profesională în mod temeinic, devin auditori financiari, adică girează acuratețea informațiilor din rapoartele financiare întocmite de către experții contabili. Pe lângă răspunderea care apasă pe umerii acestor specialiști, avantajele de ordin material sunt pe măsură, fiind printre cele mai bine remunerate meserii, la ora actuală.
„Dacă iubești cartea, vei fi răsplătit!” (Dan Town)