Motivat de optimismul începutului, orice deţinător al unei întreprinderi mici se şi vede, cu ochii minţii, jupân peste un business de anvergură. Vrabia mălai visează!

Dar nu prea multe IMM-uri autohtone îşi depăşesc condiţia. Când constaţi că afacerile româneşti de anvergură mică şi mijlocie cresc anevoie, te întrebi: “care-s cauzele?” Să fie legislaţia nefavorabilă clasei antreprenoriale?

În ţara noastră există prea puţine întreprinderi active în economie. Un număr enorm de români se plâng de lipsa locurilor de muncă iar statisticile spun că România are doar jumătate din numărul de salariaţi pe care ar trebui să îl aibă un stat de 20 de milioane de locuitori. După ce că-s puţine, afacerile româneşti mai sunt, în majoritatea lor şi… prea mici.

Din totalul întreprinderilor, un număr exagerat de mare activează în domeniul comerţului iar două treimi dintre întreprinderile noi dispar de pe piaţă în primul an de viaţă. E clar, asta nu-i sănătate economică!

 

Noutăţi pentru antreprenori

99% dintre întreprinderile româneşti sunt IMM-uri! Însă ele nu influenţează economia ţării decât într-o proporţie de maximum 56% din PIB. Restul este acoperit de întreprinderile mari, cu capital străin sau de stat.

Ultimele ştiri juridice anunţă apariţia HG 859/2014 privind aprobarea Strategiei guvernamentale pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii şi îmbunătăţirea mediului de afaceri din România – Orizont 2020, publicată în “Monitorul Oficial” 743/2014.

Strategia urmăreşte asigurarea condiţiilor necesare atât pentru o bună funcţionare a economiilor locale de piaţă, cât şi abordarea cu şanse de reuşită de către operatorii economici din România a unor pieţe externe. Ce pieţe sunt vizate? Suntem lămuriţi pe dată: pieţele globale mai puţin competitive. Dacă nu ne mişcăm repede, nu vom mai avea loc nici măcar acolo. Fiindcă alţii, cum ar fi chinezii, sunt mult mai pricepuţi vânători de oportunităţi!

Azi, în România există puţin peste 20 de IMM-uri la 1000 de locuitori. Prin noua strategie se urmăreşte atingerea unei ţinte de 36 de IMM-uri la fiecare mie de români, în anul 2020. Sună optimist, nimic de zis!

Ţelul asumat prin noua strategie este şi cel de a determina creşterea densităţii IMM-urilor în zonele unde aceasta se situează (mult) sub media europeană, fiind pus accent pe sporirea numărului de IMM-uri active la nivel local şi pe pieţele externe.

Cele mai multe întreprinderi debutează ca afaceri de familie! Dar chiar dacă serviciile sau produsele oferite pieţei sunt de calitate, de multe ori afacerea are de suferit din pricina lipsei cunoştinţelor elementare de marketing şi de management. La şcoală se învaţă orice, numai educaţie antreprenorială serioasă nu se face.

57% dintre microîntreprinderile actuale sunt “întreprinderi de subzistenţă”, ce asigură un oarece nivel de trai doar proprietarului afacerii şi familiei sale. Pentru ca afacerea să crească, e adesea nevoie de capital exterior. Însă, băncile au devenit reticente iar accesarea fondurilor europene pe bază de proiect rămâne deseori doar un vis. Numeroase IMM-uri nu pot satisface cerinţele de eligibilitate. Ele nu dispun de fondurile necesare cofinanţării proiectului, întrucât participaţia proprie obligatorie trebuie să fie de cel puţin 15% din cheltuielile admise.

Dar dacă totul va funcţiona conform Strategiei, noutăţile din contabilitate vor fi foarte îmbucurătoare peste 6-7 ani. Astfel, multe actuale IMM-uri se vor afla în curs de integrare în tagma afacerilor mari iar aportul IMM-urilor la PIB-ul naţional va creşte cu 70%. Se preconizează o creştere a ponderii întreprinderilor mari şi medii în exportul de bunuri şi a ponderii IMM-urilor în exportul de servicii.

 

Informare şi promovare!

Conform ştirilor juridice, se va sprijini înfiinţarea de noi afaceri, cu precădere a celor din mediul rural şi a celor cu potenţial creativ. Va fi susţinută dezvoltarea educaţiei antreprenoriale la toate nivelurile de învăţământ. În cadrul unor programe de tip “firmă de exerciţiu” şi “întreprindere simulată” se vor organiza parteneriate cu instituţii de învăţământ, prin care elevii şi studenţii îşi vor dezvolta abilităţile antreprenoriale.

Se va urmări îmbunătăţirea accesului la informaţie cu privire la programele comunitare destinate dezvoltării IMM-urilor şi afacerilor nou-înfiinţate. Va fi promovată etica în afaceri iar prin campanii media şi evenimente, antreprenorii cu rezultate demne de admiraţie vor facilita cunoaşterea rolului antreprenoriatului în dezvoltarea locală, la nivelul diverselor comunităţi.

Prin intermediul unor platforme pentru IMM-uri, antreprenorii îşi vor face cunoscute serviciile şi îşi vor putea lansa ofertele, în vederea perfectării unor relaţii de afaceri cu parteneri din ţară şi străinătate.

 

Acces la finanţare şi încurajarea inovaţiei

Se preconizează înfiinţarea unui fond de investiţii cu capital de risc şi apariţia instituţiei mediatorului de credite. Va fi susţinută crearea şi extinderea reţelelor de investitori privaţi. Se va îmbunătăţi cadrul legislativ de promovare a unor instrumente de finanţare noi, precum sistemul “business angel”. Vor fi derulate proiecte în parteneriat public-privat, cu finanţare de la UE.

Se va urmări implicarea finanţatorilor privaţi. Statul va subvenţiona o parte din dobândă şi va oferi garanţii. Va fi creat un fond de microfinanţare pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, realizarea de produse ecologice şi introducerea tehnologiilor inovatoare.

Va fi încurajat transferul de tehnologii, pentru sporirea competitivităţii IMM-urilor româneşti pe pieţele externe. IMM-urile vor beneficia de consultanţă şi informaţii despre ultimele tehnologii care s-au ivit în domeniul lor.

Va fi sprijinită dezvoltarea serviciilor de consultanţă în afaceri pentru IMM-uri. În zonele insuficient deservite, vor fi înfiinţate birouri de consultanţă în afaceri. Vor fi susţinute campanii de informare a IMM-urilor, în scopul unei mai bune protejări a invenţiilor şi mărcilor la nivel naţional şi internaţional. Va fi încurajată cooperarea tehnico-economică dintre marile întreprinderi şi IMM-uri, mai cu seamă în ceea ce priveşte inovarea tehnologică.

 

Un mai bun acces la pieţe!

Potrivit noilor ştiri juridice, urmează să fie creat programul Start-up Embassies, prin care IMM-urile apte de export vor fi puse-n legătură cu firme din străinătate, pentru realizarea unor contracte comerciale. IMM-urile care desfăşoară activităţi de export vor fi informate în ceea ce priveşte promovarea propriilor mărci şi branduri şi tehnicile de export. Pieţele cu ritm accelerat de creştere economică, către care România trebuie să se orienteze într-o măsură mai mare prin exporturi, sunt Polonia, Federaţia Rusă, Turcia.

Va fi încurajată dezvoltarea afacerilor online şi va fi susţinut comerţul electronic. Va fi stimulată întrebuinţarea tehnologiei informaţiei în activitatea IMM-urilor. Se vor derula programe finanţate de la stat, fiind stimulate investiţiile în tehnologia informaţiilor.

Important! Se va acţiona şi în direcţia îmbunătăţirii calităţii şi operativităţii serviciilor publice destinate înfiinţării afacerilor şi se va acţiona în sensul simplificării sarcinilor şi a reducerii barierelor administrative, care astăzi fac zile negre antreprenorilor. Bun! Să zicem că astfel se va rezolva problema birocraţiei, a timpului irosit la ghişee.

Dar cum rămâne cu celălalt mare necaz al întreprinzătorului român? Cu nemiloasa fiscalitate? Libera iniţiativă e strivită de biruri! Dacă nu se face nimic în sensul reducerii poverii fiscale, există riscul să rămânem doar cu visele frumoase, cu poveştile de adormit copiii!