Dreptul de a alege a suferit, de-a lungul istoriei, o serie de modificări. La început puteau vota doar cei care dispuneau de o anumită avere, aveau o anumită vârstă și anumite profesii (de exemplu, oștenilor le era interzis să voteze). Femeile nu aveau dreptul să voteze și nici să fie alese. După o vreme, vârsta de vot a scăzut de la 30 de ani la 25. În 1918, cei care aveau drept de vot și nu se prezentau să și-l exercite erau amendați.

Astăzi, ni se pare firesc ca începând cu vârsta de 18 ani să avem dreptul de a ne exprima liber opțiunea electorală prin vot, fără să conteze dacă suntem femei sau bărbați, bogați sau săraci și fără să primim vreo sancțiune pecuniară dacă decidem să nu ne exercităm acest drept.

Având în vedere că o serie de cetățeni români nu mai au domiciliul sau reședința în România și aceștia au dreptul constituțional de a vota, s-a lansat în dezbatere publică, în 18 septembrie 2014, propunerea legislativă privind votul prin corespondență exercitat de cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara granițelor țării. Se pot trimite propuneri la acest proiect până în 17 noiembrie 2014. Dacă va primi vot favorabil din partea celor două Camere ale Parlamentului, legea va fi promulgată de Președintele României și va fi publicată în Monitorul Oficial, urmând să-și producă efectele.

Cu ce știri juridice noi vine acest proiect de lege?

Ideea acestei inițiative legislative a plecat de la ceea ce s-a petrecut la alegerile anterioare, când s-a constatat că românilor din afara granițelor nu li s-au asigurat condiții optime pentru a putea vota.

În prezent, trăiesc în afara României 3 milioane de români și, la ultimele alegeri, au fost organizate 300 de secții de votare în străinătate, adică la o secție trebuiau să voteze 10.000 români. La un simplu calcul matematic, înseamnă că votau 12 alegători pe minut, adică la fiecare 5 secunde era exprimat un vot! Probabil că au dat dovadă de viteză maximă în exprimarea opțiunii electorale! „Votați cu inima! Cu capul!”/Câte-un afiș ne îndrumă,/Dar cum arată rezultatul,/Zău că am votat… cu altceva.” (Gheorghe Bâlici)

Pentru ca și românii din afara granițelor să-și poată exprima opțiunea de vot, inițiatorii acestui proiect de lege consideră că soluția pentru a evita aglomerația de la secțiile de votare și pentru a da transparență votului, ar fi introducerea votului prin corespondență. Nu în ultimul rând, ar duce la reducerea costurilor, atât pentru statul român, cât și pentru alegătorii aflați peste granițe.

Prin acest proiect se consideră că s-ar putea elimina suspiciunea de fraudă electorală și ar crește numărul românilor aflați în afara granițelor care ar putea vota.

Cu titlu de știri juridice, cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara României vor putea vota fie la secțiile de votare, fie prin corespondență, fiecare alegând una dintre aceste variante. Alegerile la care aceștia vor participa sunt pentru alegerea Președintelui României, Senatului, Camerei Deputaților, reprezentanților noștri în Parlamentul European și pentru referendumurile naționale.

Cum va decurge votul prin corespondență?

Cei care se decid să opteze pentru votul prin corespondență vor trebui să trimită o cerere în format electronic cu semnătură electronică sau în format olograf către Autoritatea Electorală Permanentă, cu cel puțin 60 de zile înainte de data scrutinului.

După primirea cererii, Autoritatea Electorală Permanentă centralizează și validează toate cererile și verifică dacă datele din cerere corespund cu cele din Registrul Electoral. Acest registru cuprinde toți cetățenii români cu drept de vot care au domiciliul sau reședința în afara țării și este actualizat lunar de către Autoritatea Electorală Permanentă cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe.

Dacă în urma verificării se constată că acel cetățean român nu figurează în Registrul Electoral, dar a dovedit că nu mai are domiciliul sau reședința în România, va fi înscris în acest registru. În 48 de ore de la tipărirea buletinelor de vot, Autoritatea Electorală Permanentă are obligația de a transmite fiecărui cetățean care și-a manifestat dorința de a vota prin corespondență și a cărui cerere a fost validată următoarele acte:

– buletinul de vot;

– plic fără elemente de identificare a persoanei;

– un autocolant cu elemente de siguranță pentru a asigura secretul votului;

– dovada privind exercitarea votului prin corespondență;

– un plic cu eticheta Autorității Electorale Permanente și cu datele sale la rubrica destinatar și cu datele cetățeanului la rubrica expeditor.

Cu titlu de știri juridice, s-a decis că votul se va exprima în lipsa ștampilei, prin bifarea pe buletinul de vot cu litera X a opțiunii. Dacă are loc și turul doi de scrutin, Autoritatea Electorală Permanentă va trimite aceleași acte ca și pentru primul tur în 24 de ore de la tipărirea buletinelor de vot.

Ce va face cetățeanul după ce a votat?

După ce a votat va trebui să trimită către Autoritatea Electorală Permanentă plicul cu buletinul de vot prin poștă, pe cheltuiala sa exclusivă. Atenție, acesta trebuie trimis cu cel puțin 48 de ore înainte de desfășurarea scrutinului electoral din România, sub sancțiunea anulării votului.

Cum se centralizează votul exprimat prin corespondență?

 Autoritatea Electorală Permanentă va transmite birourilor electorale special organizate pentru votul prin corespondență toate plicurile primite de la cetățenii români aflați în afara granițelor țării. Cu titlu de știri juridice, s-a stabilit că plicurile venite de la românii din străinătate se vor deschide după închiderea urnelor.

Care sunt sancțiunile prevăzute de către proiectul de lege?

Exercitarea multiplă de către aceeași persoană a votului prin corespondență constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Autoritățile implicate în procesul de vot care nu își îndeplinesc în termen atribuțiile ce le revin vor fi sancționate de Biroul Electoral Central cu amenzi de la 2.000 la 5.000 lei.

Votul prin corespondență, un favor pentru cetățenii români din afara granițelor?

Cei care vor să voteze și au secția de votare la câteva sute de kilometri de casă, vor prefera să aleagă această variantă de vot, deoarece îi va costa doar expedierea plicului, economisind, astfel, nu doar banii necesari pentru deplasarea până la secția de votare, ci și o grămadă de timp!

Decizia de a alege acest tip de vot prin corespondență le va aparține, însă, exclusiv cetățenilor români aflați la depărtare de ţară. Cât de bine va funcționa acest sistem și cum va fi primit de către cetățenii români aflați în afara granițelor rămâne de văzut, pentru că „nu contează cine votează, contează cine numără voturile.” (Stalin)