Orice alegător investeşte încredere în candidatul pe care-l votează! Dar când aleşii neamului se dovedesc a fi răufăcători sadea, când cazierul li se pătează prin fărădelegi, este nefiresc ca, prin utilizarea unor portiţe legale, aceştia să rămână mai departe în funcţiile în care au trădat interesul public şi naţional.
Actualmente, între prevederile Legii 393/2004 privind Statutul aleşilor locali există o carenţă legislativă! Aleşii locali ce au suferit o condamnare definitivă pentru infracţiuni de serviciu şi de corupţie pot activa nestânjeniţi în funcţia publică, până la final de mandat, dacă instanţa a considerat că nu-i necesară aplicarea unei pedepse privative de libertate şi restrângerea unor drepturi politice, ca pedeapsă complementară.
Cazurile în care primarii, preşedinţii de consiliu judeţean, consilierii locali şi consilierii judeţeni au comis fapte de corupţie şi au primit condamnări definitive, dar prin indulgenţa legii au continuat să-şi exercite funcţiile şi calităţile publice, nu-s puţine.
Respectivii aleşi locali au putut să-şi urmeze mai departe intenţiile ticăloase, abuzând de prerogativele deţinute, doar fiindcă avocaţii lor au fost suficient de iscusiţi încât să convingă instanţele că ar fi cazul ca pedepsele să le fie amânate ori să fie dispusă suspendarea executării pedepsei.
Excesul de îngăduinţă – unde duce?
Legea 393/2004 privind Statutul aleşilor locali precizează, la art. 9 alin. (2), lit. f): calitatea de consilier local sau de consilier judeţean încetează de drept în caz de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă. Poate că pedeapsa nu-i mereu una privativă de libertate, dar comportamentul antisocial vădeşte exercitarea cu rea-credinţă a calităţii de ales local! Ar trebui lăsat individul în cauză să-şi vadă, nestingherit, de infracţiuni?! Iată o breşă legislativă prin care se pot strecura imense ilegalităţi, în urma cărora cetăţenii şi autorităţile pot suferi grave prejudicii.
La rândul lui, art. 15 alin. (2) lit. e) din aceeaşi lege stipulează că încetarea calităţii de primar şi, respectiv, de preşedinte al consiliului judeţean are loc, de drept, înainte de expirarea mandatului, în situaţia în care respectivul ales local a fost condamnat, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate. Deci şi aici, alesul local în cauză îşi poate vedea liniştit de “afaceri”, dacă instanţa a considerat, în pofida faptelor de corupţie dovedite, că nu se impune trimiterea după gratii a vinovatului.
Din moşi-strămoşi se spune că lupul îşi schimbă părul, dar năravul ba. Şi că năravul din fire n-are lecuire! Deci, ar trebui, conform legii actuale, să aşteptăm liniştiţi ca alesul local să comită noi fapte de corupţie, doar fiindcă acestuia i s-a aprobat amânarea sau suspendarea executării pedepsei, din varii motive.
Nenumăratele cazuri de demnitari corupţi au dovedit că, atunci când vine vorba să-şi ispăşească păcatele îndărătul uşilor zăbrelite şi ferecate, aceştia se pot îmbolnăvi subit. Ei suferă înrăutăţiri bruşte ale stării de sănătate (infarct miocardic etc.) ori capătă peste noapte boli (cronice!) cumplite, care nu mai permit încarcerarea. Pentru infracţiuni au fost sănătoşi, însă!
După ce instanţa i-a scutit de neplăcerile temniţei şi concediul medical s-a isprăvit, îi vezi iarăşi la serviciu, cu un apetit la fel de mare pentru variate matrapazlâcuri… Lupii au fost tocmiţi paznici la oi!
La articolele 289-309 din noul Cod penal sunt descrise infracţiunile de corupţie – luarea de mită, darea de mită, traficul de influenţă, cumpărarea de influenţă şi infracţiunile de serviciu – delapidarea, purtarea abuzivă, abuzul în serviciu, neglijenţa în serviciu, uzurparea funcţiei, conflictul de interese, violarea secretului corespondenţei, divulgarea informaţiilor secrete de stat, divulgarea informaţiilor secrete de serviciu, neglijenţa în păstrarea informaţiilor, obţinerea ilegală de fonduri, deturnarea de fonduri.
O condamnare neacompaniată de pierderea funcţiei sau calităţii publice reprezintă o încurajare pentru noi isprăvi… de pomină. Dacă mandatul n-ar avea şi-un final, “aleşii” de acest tip ar tinde să experimenteze toată gama de infracţiuni de corupţie şi de serviciu. Dar, ca să nu rateze niciun prilej de fraudă şi abuz, la încheierea mandatului îşi îmbracă pielea de oaie şi fac iarăşi băi de mulţime, cerşind voturi pentru un viitor mandat.
Banii de campanie nu lipsesc! Votanţii creduli îşi primesc găleţile inscripţionate cu sigla partidului, iar venalul politician cu «planuri măreţe» se vede iarăşi demnitar. Era şi păcat să-i rămână “afacerile” neisprăvite. Uite-aşa ne alegem cu tot soiul de dubioşi la cârma comunelor, oraşelor şi judeţelor noastre.
Dar, vorba aceea: ulciorul nu merge de multe ori la apă. Şi, fie el cât de naiv şi de influenţabil, românul ajunge să sufle şi-n iaurt, după ce s-a fript copios cu supa chioară şi alterată, consumată la pomana electorală!
Ştirile juridice le dau frisoane corupţilor!
Noile ştiri juridice aduc în prim plan o iniţiativă legislativă înregistrată la Senat pentru dezbatere, prin care se urmăreşte modificarea Legii 393/2014 privind Statutul aleşilor locali, cu scopul de a nu mai permite corupţilor dovediţi să ocupe funcţiile şi demnităţile publice în exercitarea cărora şi-au permis să batjocorească încrederea primită din partea alegătorilor.
Dacă parlamentarii români vor găsi că acest proiect merită să devină lege publicată în “Monitorul oficial”, ar urma ca orice primar sau preşedinte de consiliu judeţean să-şi piardă calitatea deţinută, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, dacă va fi condamnat, prin hotărâre judecătorească definitivă, pentru vreuna dintre infracţiunile prevăzute în Codul Penal la art. 289-309 (infracţiuni de corupţie sau de serviciu) sau dacă i se aplică o condamnare la o pedeapsă privativă de libertate.
De asemenea, condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru una dintre infracţiunile de serviciu şi de corupţie prevăzute de către Codul Penal în ale sale articole 289-309 sau condamnarea la o pedeapsă privativă de libertate va atrage pierderea, de drept, a calităţii de consilier local sau consilier judeţean, mai înainte de expirarea duratei normale a mandatului.
Dacă DNA-ul va intensifica vânătoarea de corupţi, s-ar putea ca şi noutăţile din contabilitatea autorităţilor locale să fie îmbucurătoare, bugetele locale nemaifiind prăduite iar banul public fiind gestionat cu bună-credinţă! Drumul acestui proiect legislativ menit să facă puţină ordine şi curăţenie prin ogrăzile primăriilor, consiliilor locale şi consiliilor judeţene până la dobândirea statutului de lege nu va fi prea scurt.
Dar dacă există voinţă politică şi bune intenţii, Statutul aleşilor locali va fi modificat astfel încât corupţii dovediţi, la fel ca şi condamnaţii la o pedeapsă privativă de libertate, să-şi ia adio de la funcţia de primar, preşedinte de consiliu judeţean sau de la calitatea de consilier.
Peştele de la cap se strică! Nu-i normal ca unui corupt condamnat să-i fie oferită şansa de a-şi finaliza mandatul de ales local, doar fiindcă n-a mai ajuns în închisoare, în pofida fărădelegilor comise. Îngăduinţa pentru infractorii dovediţi îi va face să-şi urmeze netulburaţi traseul infracţional şi interesele meschine, în vreme ce omul de rând e tot mai împovărat de biruri. În acest mod nu se mai poate continua. Că destul i-am suportat!