Statisticile înregistrează anual sute de copii abandonaţi în unităţile sanitare, fie că ne referim la maternităţi, fie la spitale. Evident, acest fenomen nu trebuie lăsat să se agraveze. Trebuie acţionat pe toate căile legale. Orice copil poartă în sine o parte din viitorul naţiunii. Niciun copil nu poate fi lăsat în voia hazardului!

Pe pagina web a Ministerului Muncii a fost publicat, la rubrica de transparenţă decizională, un proiect de HG pentru aprobarea metodologiei privind realizarea obligaţiilor ce le revin autorităţilor implicate în prevenirea şi intervenţia în situaţia copiilor părăsiţi în unităţile sanitare.

Copiii aflaţi în situaţia de risc de părăsire în unitatea sanitară sunt cei ai căror părinţi, reprezentanţi legali sau însoţitori nu participă la activităţile de îngrijire, nu-i vizitează când necesită internare prelungită, nu menţin legătura cu aceştia, nu se prezintă la data comunicată pentru externarea lor sau copiii care nu au naşterea înregistrată ori cei internaţi singuri.

Copiii părăsiţi sunt aceia neînsoţiţi de mamă sau reprezentantul legal într-o unitare sanitară o perioadă mai mare de 24 de ore, pentru care a fost alcătuit un proces-verbal de constatare a părăsirii.

Pentru serviciul public de asistenţă socială va fi stabilită obligaţia de-a nominaliza un asistent social care să realizeze demersurile necesare înregistrării naşterii copilului părăsit în unitatea sanitară.

La rândul ei, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului va fi datoare să desemneze cel puţin un asistent social care să efectueze demersurile pentru preluarea acestuia în sistemul de ocrotire a copilului, atunci când se va fi însănătoşit, nemaifiind motive pentru a mai zăbovi în spital.

Asistenţii sociali aflaţi în situaţiile de mai sus vor conlucra cu reprezentanţii poliţiei, ai serviciilor publice de evidenţă a persoanelor şi cu asistenţii sociali din spitale, în vederea identificării părinţilor care par să-şi ignore îndatoririle părinteşti.

După ce proiectul va deveni o hotărâre de guvern, publicată în “Monitorul Oficial”, directorii de spitale vor trebui să se asigure că tot personalul din secţiile în care sunt internaţi copii cunoaşte noile ştiri juridice. Trebuie nu doar să le cunoască… Să le şi respecte!

 

Mai bine previi decât să tratezi!

Din moşi-strămoşi se spune că “paza bună trece primejdia rea”. În scopul preîntâmpinării părăsirii copiilor în unitatea sanitară, serviciile publice de asistenţă socială vor trebui:

-să monitorizeze gravida indentificată în situaţie de risc social pe parcursul perioadei de graviditate şi să facă vizite lunare la domiciliul acesteia în ultimele luni de sarcină.

-să informeze gravida cu privire la drepturile şi obligaţiile ce-i revin legat de creşterea şi îngrijirea pruncului, după naştere. S-ar putea crede că lucruri de-acest fel ar trebui să fie cunoscute de orice viitoare mamă, fără niciun instructaj special. Dar cum, în unele comunităţi, experimentează maternitatea persoane cu o vârstă uluitor de fragedă (13-14 ani!), nu-i de mirare că tinerele în cauză trebuie dădăcite temeinic. Practic, unii părinţi sunt… copii cu copii!

-să conlucreze cu medicii de familie, cu asistenţii medicali comunitari sau cu mediatorii sanitari, în scopul identificării timpurii a gravidei în situaţie de risc social.

-să verifice dacă gravida în situaţie de risc social figurează pe lista vreunui medic de familie. Dacă nu-i înscrisă, să faciliteze înscrierea acesteia acolo!

-să susţină gravida aflată într-o situaţie de risc social care n-are acte de identitate pe parcursul demersurilor de înregistrare a naşterii şi de dobândire a actelor.

 

La spital…

În momentul internării, personalul medical responsabil de primirea urgenţelor va trebui să-i ceară gravidei actul de identitate. Vor realiza o fotocopie a acestuia, ce va fi ataşată foii de observaţie.

Dacă, la momentul internării, gravida sau părintele care se află în imposibilitatea de a se ocupa de creşterea copilului (fiindcă n-are de niciunele acasă sau… nici măcar n-are casă!) sau care n-are carte de identitate, personalul medical ori asistentul social din compartimentul de primire a urgenţelor va trebui:

-să-i ceară gravidei sau părintelui completarea unui Formular-declaraţie şi acordul scris pentru a-i fi preluată imaginea prin mijoace foto.

-să fotografieze părintele sau, după caz, gravida, ataşând fotografia la Formularul-declaraţie. Ce să faci, însă, dacă părintele sau gravida refuză să fie fotografiat(ă)?!

-să ceară celor de la poliţie (secţia de poliţie unde-i arondat spitalul) desemnarea unui agent care să facă un drum până la spital pentru a identifica părintele (care însoţeşte copilul bolnav, aflat în pericol de abandon) sau gravida ce n-are act de identitate.

Exceptându-i pe angajaţii unităţii sanitare care oferă servicii medicale copilului, pe părinţii săi sau pe alţi membri ai familiei sale şi pe reprezentanţii serviciului public de asistenţă socială sau direcţiei generale de protecţie a copilului, angajaţilor spitalului le e interzis să le arate altor persoane copilul abandonat. Angajatul unităţii sanitare care va nesocoti această interdicţie va risca o amendă de la 1.500 la 5.000 lei!

 

Ocrotirea copilului părăsit

În 24 de ore de la observarea absenţei nemotivate a mamei (a reprezentantului legal sau a însoţitorului copilului), asistentul social al spitalului va înştiinţa, telefonic sau în scris, direcţia generală de protecţie a copilului şi secţia de poliţie.

La maximum 5 zile după efectuarea acestei înştiinţări, va fi alcătuit procesul-verbal de constatare a părăsirii copilului, pe care-l vor semna reprezentanţii spitalului, ai poliţiei şi ai direcţiei generale de protecţie a copilului. Fiecare dintre instituţiile semnatare trebuie să facă demersurile necesare pentru identificarea părinţilor.

Dacă starea de sănătate a copilului îi îngăduie părăsirea spitalului, în cel mult 48 de ore de la redactarea procesului-verbal de constatare a abandonului, conducătorul direcţiei generale de protecţie a copilului din judeţul de la domiciliul mamei (dacă a fost identificată), are obligaţia de a dispune preluarea şi plasamentul copilului.

Nu se ştie domiciliul mamei? Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului din localitatea în care funcţionează unitatea sanitară va prelua copilul şi va dispune plasamentul în regim de urgenţă.

Se pare că nu va mai trece mult până ce aceste prevederi vor figura printre ştirile juridice. Necesitatea unei reglementări care să stabilească mai clar conduita autorităţilor în situaţia copiilor părăsiţi în spitale sau a celor cărora nu le pot fi identificaţi părinţii e indiscutabilă.

Nu rare au fost cazurile în care autorităţile pasau responsabilitatea de la una la alta, tergiversând lucrurile, în vreme ce soarta copilului părăsit rămânea sub zodia nesiguranţei. Pe termen lung, vor trebui găsite soluţii care să se adreseze realelor cauze ale abandonului copiilor în spitale.

Între aceste cauze, primul loc nu-l ocupă sărăcia, aşa cum s-ar putea crede. Ci lipsa de responsabilitate, de moralitate şi educaţie. Unii spun că şi lipsa de… suflet!