La fel ca omul de rând sau clasa antreprenorială, guvernanţii îşi doresc, şi ei, ca România să aibă parte de o creştere economică sănătoasă. Însă modurile în care este văzută dezvoltarea economică diferă! Pentru guvernanţi şi pentru aparatul birocratic nu contează prea mult viziunea plătitorului de taxe. Important, pentru ei, este să existe o colectare satisfăcătoare!

Avem un Cod Fiscal a cărui republicare a fost solicitată în nenumărate rânduri, întrucât, din pricina sutelor de modificări şi completări, cerinţele legislaţiei fiscale au ajuns să fie greu de interpretat şi de pus în practică.

Recent, s-a pus întrebarea dacă, nu cumva, în loc de republicare, ar fi mai potrivită o reformulare amplă a prevederilor Codului fiscal. La ce concluzie s-a ajuns? A reieşit nu mai este suficientă o simplă reorganizare a textului şi o renumerotare a articolelor. Că, mai degrabă, ar fi nevoie la o adaptare a prevederilor, în acord cu transformările economice prin care a trecut ţara în anii scurşi de la apariţia Legii 571/2003 în “Monitorul Oficial”.

 

Grijă mai multă la completarea declaraţiei de venit!

Conform proiectelor despre care se discută intens în aceste zile şi care-şi propun înnoirea legislaţiei fiscale – Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală, se întrevăd mari probleme pentru cei care obişnuiesc să nu-şi îndeplinească corect obligaţia legală de a-şi declara veniturile, în vederea impozitării.

Pe viitor, orice sumă de peste 50 de lei datorată va trebui să figureze în declaraţiile de venituri. Altminteri, contribuabilul riscă penalităţi pentru nedeclarare. Acestea încep de la 10 procente din sumă. Iar dacă reiese că nu-i vorba, nici mai mult nici mai puţin, decât despre o rea intenţie, despre o tentativă de evaziune fiscală, să vezi atunci… distracţie. Practic, cei surprinşi pe picior greşit pot plăti de două ori mai mult decât dacă ar fi făcut totul ca la carte. Aviz amatorilor!

Bun de penalizat ar putea fi şi cel care, dintr-o pură eroare, consemnează sume mai mici în declaraţiile fiscale. Aşadar, consultanţii fiscali vor avea mai mult de lucru. După cum vedeţi, povestea noului Cod Fiscal începe “frumos”. Să vedem ce final va avea!

De mâna cea hrăpăreaţă a ANAF-ului nu-ţi poţi salva buzunarele, dar plătitorii de impozite şi-ar dori, măcar, ca legislaţia fiscală să le ofere stabilitate, ca ştirile din contabilitate să nu mai stea mereu sub zodia imprevizibilului. Nu poţi clădi nicio afacere serioasă pe nisipuri mişcătoare, stând mereu cu teama că ştirile juridice privind introducerea unei noi taxe te pot arunca în insolvenţă.

Pe marginea proiectului noului Cod fiscal se poartă, acum, discuţii aprinse. Dar este sigur că va fi păstrată şi-o bună parte dintre prevederile vechi. Aşa stau lucrurile, de pildă, în ceea ce priveşte cota unică de impozitare ori cuantumul TVA-ului. Se pare că ele vor fi menţinute şi-n viitoarea reglementare!

 

Promisiuni pentru plătitorii de taxe şi impozite

Dacă va fi aprobat în actuala formă, Codul fiscal ar urma să elimine dubla impozitare aplicată situaţiilor în care angajatorii oferă lucrătorilor proprii beneficii complementare privind contribuţiile de pensie facultativă ori de sănătate, cu condiţia ca acestea să nu depăşească suma de 650 de euro pe an.

O altă prevedere care, după toate probabilităţile, se va regăsi în textul noului Cod Fiscal îi priveşte pe deţinătorii de afaceri în piscicultură sau agricultură. Aceştia vor avea la dispoziţie 7 ani fiscali (nu apocaliptici!), pentru a compensa şi reporta pierderile fiscale.

De asemenea, pentru întreprinzătorii care, pe parcursul unei perioade impozabile îşi pierd calitatea de microîntreprindere (nemaiîndeplinind condiţiile cerute), şi devin plătitori de impozit pe profit, se va unifica modul de calcul şi de achitare a impozitului pe profit, fiind luate în considerare veniturile şi cheltuielile cu începere din trimestrul în care persoana juridică a ieşit din tagma microîntreprinderilor.

Dacă actuala formă a proiectului noului Cod Fiscal se va preschimba în lege, unii dintre agricultorii care trebuie să achite norma de venit se vor bucura de îngăduinţă. Mai precis, norma de venit aplicabilă va fi diminuată proporţional în cazul în care, din pricina vremii capricioase, a fost vătămată grav o parte de peste 30 de procente din suprafaţa cultivată. În agricultură eşti mereu la cheremul naturii. Iar natura se răzbună şi ea, cum, când şi pe cine poate, pentru abuzurile la care e supusă de către specia umană, prin defrişări sau poluare!

Se urmăreşte, prin noul proiect, şi îmbunătăţirea, prin simplificare, a interacţiunii dintre organele fiscale şi cetăţeanul plătitor de impozite. Fiindcă ne aflăm în evul de triumf al informaticii, se va pune un accent sporit pe schimbul de informaţie prin mijloace digitale între ANAF şi contribuabili. Nu se poate spune că schimburile de informaţie on-line vor uşura viaţa tuturor (unii sunt atehnici!), dar chiar dacă nu vom salva pădurile, măcar vom mai cruţa câţiva arbori, limitând consumul de hârtie destinată, altfel, notificărilor şi formularelor. Dar mari speranţe n-ar trebui să nutrim. Fiindcă birocraţia fără hârtii e precum pădurea fără copaci!

Relaţia contribuabil – autorităţi

Dacă printre noutăţile următoarelor luni se va număra şi apariţia noului Cod fiscal ori a noului Cod de procedură fiscală, este foarte posibil ca, din acel moment, contribuabilii să poată depune şi scrisori de garanţie (pentru suspendarea executării silite!) emise de către alte instituţii financiare acreditate, nu numai de către bănci! Şi încă o noutate: dacă în România se vor găsi bănci care să gireze pentru scrisorile de garanţie emise de către unităţile bancare din UE, vor fi admise, pe viitor, şi astfel de scrisori de garanţie.

Se mai are-n vedere şi renunţarea la taxa de timbru care trebuie achitată, în prezent, pentru eliberarea unui certificat de atestare fiscală. Prin proiectul noului Cod de procedură fiscală, lansat nu demult în dezbatere, se promovează dreptul persoanei supusă inspecţiei fiscale de a-i fi adusă la cunoştinţă orice delegare de competenţă, în ceea ce priveşte realizarea inspecţiei fiscale.

Avizul de inspecţie fiscală va fi comunicat în fiecare caz, pentru ca, aflandu-se în posesia tuturor datelor privind scopul inspecţiei, persoana care va trece prin canoanele controlului fiscal să-şi poată aduce aportul la stabilirea situaţiei fiscale exacte, prevenind, astfel, potenţialele neînţelegeri, mari consumatoare de timp şi de bani.

Indiscutabil, nimănui nu-i face plăcere să-i fie diminuate câştigurile obţinute cu trudă. Plata impozitelor este una dintre neplăcerile inevitabile ale vieţii. Iar fiscalitatea te însoţeşte pretutindeni, la fel ca propria umbră. Oricât s-ar îmbunătăţi relaţia dintre fisc şi contribuabil, există un antagonism indisolubil: contribuabilul îşi doreşte impozite cât mai puţine sau, mai degrabă… deloc (de ce să n-o recunoaştem?!), în vreme ce ocârmuitorii noştri şi autorităţile au aspiraţii exact opuse.

Trăieşti, deci plăteşti… Taxe, contribuţii, impozite!