De un sfert de veac România se străduie să-şi consolideze democraţia. Despre democraţie spunea un gânditor că reprezintă regimul în care cetăţenii sunt slobozi să-l desemneze prin vot pe acela care va fi învinuit de toate relele. La toamnă va fi ales un ţap ispăşitor… Nu, scuzaţi! Noul preşedinte al României!

„Monitorul Oficial” 493/2014 aduce în atenţie două reglementări importante. Prin HG 520/2014 (intră în vigoare pe 03.09.2014) se stabileşte data alegerilor prezidenţiale pentru ziua de duminică, 2 noiembrie. Iar prin HG 521/2014 se aprobă programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare alegerii Preşedintelui României.

Conform ştirilor juridice aduse de HG 521/2014, în termen de 3 zile de la data intrării în vigoare a HG 520, dar nu mai târziu de 5 septembrie, va trebui să aibă loc desemnarea celor 5 judecători de la ÎCCJ care vor face parte din Biroul Electoral Central (BEC). Nu mai târziu de 6 septembrie va trebui să aibă loc şi alegerea preşedintelului Biroului Electoral Central, prin vot secret exercitat de către judecătorii din BEC.

Urmează completarea personalului BEC, cu preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi cu câte un reprezentant desemnat de către fiecare partid parlamentar.

Până la 7 septembrie va trebui ca guvernul să aprobe bugetul necesar pentru organizarea scrutinului, în baza propunerilor înaintate de către ministerul de interne şi de către Autoritatea Electorală Permanentă. Iar până la 8 septembrie se poate face depunerea protocolului de înfăptuire a unei alianţe electorale de către partidele politice.

Consiliul Naţional al Audiovizualului va trebui, până cel târziu în data de 12.09, să stabilească regulile de desfăşurare a campaniei electorale prin intermediul programelor radio şi TV. Iar până în data de 17.09 trebuie să fie fixat modelul cererii de înregistrare a unei candidaturi, modelul cererii de renunţare la candidadură şi cel al declaraţiei de acceptare a candidaturii.

Tot până la această dată trebuie stabilite modelele proceselor-verbale de înregistrare şi de centralizare a rezultatelor scrutinului şi trebuie întocmite listele electorale permanente – de către primării. Cel târziu cu 40 de zile anterior alegerilor, partidele, alianţele electorale şi independenţii trebuie să depună candidaturile.

BEC va trebui să depună la CNSAS declaraţiile pe proprie răspundere ale candidaţilor în sensul (ne)deţinerii calităţii de fost angajat sau ex-colaborator al Securităţii, în 24 de ore de la depunerea candidaturii.

Nu mai târziu de 27.09 şi în termen de 48 de ore de la înregistrarea candidaturii lor, BEC va publica pe internet declaraţiile de avere ale candidaţilor. Ar fi bine de-am alege un preşedinte bogat şi cinstit, fiindcă săraci (în iubire de ţară) şi necinstiţi au mai fost!

Până în 2 octombrie candidaţii vor trebui să ceară de la serviciile publice de radiodifuziune şi televiziune acordarea timpilor de antenă.

Cu 30 de zile anterior datei alegerilor, va începe campania electorală. Tot atunci va fi adusă la cunoştinţa alegătorilor delimitarea secţiilor de votare iar lista persoanelor cu bună reputaţie dintre care vor fi desemnaţi, prin tragere la sorţi, preşedinţii secţiilor de votare, va fi întocmită în fiecare localitate.

Prin grija preşedinţilor de tribunal, se va efectua stabilirea preşedinţilor secţiilor de votare, tot prin tragere la sorţi, cu maximum 10 zile înainte de scrutin.

În acest interval se va realiza certificarea programelor informatice ce vor fi întrebuinţate la BEC pentru centralizarea rezultatelor alegerilor. Cu două zile înainte de alegeri, primăriile vor trebui să aibă întocmite copiile de pe listele electorale permanente şi să le pună la dispoziţia preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare.

Tot cu două zile înainte de alegeri, la birourile electorale ale secţiilor de votare vor trebui să ajungă materialele necesare desfăşurării procesului electoral, inclusiv ştampilele cu menţiunea “Votat”.

Ziua cea mare

În ajunul alegerilor, preşedintele biroului electoral al fiecărei secţii de votare va veni, împreună cu ceilalţi membri ai biroului, la sediul secţiei, pentru a lua ultimele măsuri de asigurare a corectitudinii procesului de votare şi dispunerea eliminării oricăror materiale electorale din secţia de votare.

În dimineaţa zilei alegerilor, la ora 6:00, va avea loc verificarea urnelor, a listelor, a buletinelor de vot şi a ştampilelor. Constatările vor fi consemnate într-un proces-verbal. La ora 7:00 începe votarea (pensionarii aşteaptă deja de-o oră, pe la uşi). Nu uita: omul înţelept cugetă de 10 ori şi pune ştampila o dată. Iar un bun român nu va rămâne acasă, chiar dacă-i adept al monarhiei. Te poţi prezenta la votare până la ora 21:00!

În 24 de ore voturile trebuie numărate, procesele-verbale trebuie încheiate, iar dosarul cu procesele-verbale, buletinele de vot nule, contestaţiile etc., va fi trimis biroului electoral judeţean sau biroului electoral de sector. Un exemplar al fiecărui proces-verbal alcătuit de biroul electoral al secţiei de votare va fi înaintat şi tribunalului.

Vreme de 3 zile de la încheierea votării se pot avansa solicitări de anulare a alegerilor, pentru pricină de fraudare. Poate nu va fi cazul! Birourile electorale judeţene, cele ale sectoarelor capitalei sau, după caz, biroul electoral pentru secţiile de votare din afara ţării, vor înainta către BEC procesul-verbal propriu, împreună cu procesele-verbale provenite de la secţiile de votare.

Procesul-verbal al BEC va fi avansat Curţii Constituţionale, laolaltă cu procesele-verbale de centralizare ale birourilor electorale, în termen de 24 de ore de la înregistrarea ultimului dosar. Nu înainte de-a rezolva eventualele cereri de anulare a alegerilor pe motiv de fraudă, Curtea Constituţională are să valideze alegerile, cu publicarea ulterioară a rezultatelor în presă şi-n “Monitorul Oficial”.

Dacă e necesar un al doilea tur de scrutin (alţi bani, altă distracţie!), Curtea Constituţională aduce la cunoştinţa publică numele celor doi pretendenţi la fotoliul prezindenţial iar la 7 noiembrie ar trebui să înceapă iar campania electorală. O parte din procedură s-ar relua, urmând ca la 16 noiembrie să fie iarăşi zi de votare, pentru a se stabili cine va ocupa “funcţia numărul unu” în stat.

Românii au aşteptări mari de la preşedintele lor, deşi, prin constituţiile postdecembriste, prerogativele sale s-au împuţinat drastic! În subconştientul colectiv preşedintele rămâne, însă, tot un fel suveran, chiar dacă nu mai are, nici pe departe, prestigiul unui «fiu al zeilor» ori «uns al Lui Dumnezeu» deţinut odinioară de capete încoronate precum Burebista, Mihai Viteazul sau Ferdinand “Întregitorul de Ţară”.

Marile căpetenii de stat apar odată la un secol, poate mai rar. Acum, românii ar avea nevoie nu de vreun ţap ispăşitor, ci de un preşedinte… de ţară iubitor!