Guvernul va aplica Legea salarizării unitare, dar prin majorarea salariilor doar în cazul tinerilor cu venituri mai mici, se arată în programul de convergenţă transmis la Comisia Europeană.

Aplicarea acestei legi este prezentată ca o măsură care să stimuleze consumul.

Potrivit noutăților legislative de ultimă oră, au fost stabilite pricipalele măsuri preconizate cu efecte semnificative asupra veniturilor disponibile, drep exemplu sunt: creşterea salariului minim, care va continua în 2015 şi 2016, continuarea indexării pensiilor în raport cu inflaţia şi evoluţia reală a câştigurilor salariale, acordarea venitului minim de inserţie, aplicarea Legii salarizării unitare în sensul majorării salariilor categoriilor de salariaţi tineri cu venituri mai mici, precum şi alte măsuri pentru gospodăriile cu venituri mici şi mijlocii.

Raportul dintre salariul minim şi cel maxim în sectorul bugetar a fost stabilit de la 1 la 15, numărul claselor de salarizare a fost limitat la 110, iar sporurile, compensaţiile, primele şi indemnizaţiile au fost plafonate astfel încât salariul de bază să constituie partea majoritară a câştigului.

Guvernul speră ca creşterea economică pe termen mediu să creeze condiţiile îmbunătăţirii ocupării, în special în ceea ce priveşte numărul salariaţilor, estimându-se astfel că nivelul populaţiei ocupate va fi majorat, în medie, cu 0,3% anual, iar numărul salariaţilor cu 0,7%.

Guvernul mizează în acelaşi timp pe faptul că, în 2015-2017, tendinţa de reducere a inflaţiei va continua, manifestându-se atât la nivelul inflaţiei anuale cât şi ca medie anuală, şi că reluarea procesului de reducere a inflaţiei va fi susţinută prin menţinerea conduitei ferme a politicii monetare, cât şi a celorlalte componente ale mixului de politici economici (fiscală, a veniturilor). Estimările au luat însă în calcul ani agricoli normali şi o volatilitate redusă pentru preţul internaţional al petrolului.

De asemenea, reducerea graduală a ritmului de majorare a accizelor, promovarea unei politici salariale prudente şi continuarea reformelor structurale ar urma să menţină procesul de dezinflaţie pe o traiectorie sustenabilă. Ceeea ce semnifică că rata inflaţiei ar urma să scadă până la nivelul de 2,5% în anul 2017, cu o medie anuală de 2,7%.