Vrei să-ţi construieşti o casă, să-ţi găseşti un nou sediu pentru firmă sau să-ţi întemeiezi o fermă? În oricare dintre aceste cazuri trebuie să te gândeşti şi la sănătatea celor din jur. Nu prea eşti înclinat, prin firea ta, să ţii seama de aceste aspecte «minore»? Ei bine, normele de igienă şi sănătate publică te forţează să ai şi asemenea preocupări!
Vorba aceea: “dacă nu ştii, te învăţăm, dacă nu poţi, te ajutăm iar dacă nu vrei… te obligăm!”
Statul te obligă. Şi se pricepe s-o facă, numai să vrea!
Printre noutăţile legislative ale ultimei perioade se numără şi Ordinul ministrului sănătăţii nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei.
Şi de astă dată, primii care au aflat de apariţia noii reglementări şi, implicit de abrogarea vechilor prevederi (Ordinul 536/1997) au fost privilegiaţii care au acces la un program legislativ performant!
Pentru cine este de interes Ordinul 119/2014? Din articolul 2 al noii reglementări reiese cu claritate că Normele de igienă şi sănătate publică sunt obligatorii pentru toate unităţile din sistemul public şi privat, precum şi pentru întreaga populaţie.
În afară de obligativitate e la mijloc, s-o recunoaştem, şi un interes primordial al cetăţeanului. Cine vrea să se-mbolnăvească? Sau să vadă bolnavi în jur? Nimeni!
Se tot spune: “tot ce nu te ucide te face mai puternic”. Da, totul, cu deloc puţine excepţii! Bolile, accidentele şi evenimentele ce te zdruncină pe plan afectiv n-au cum să te facă mai viguros. Aşadar, prea puţine lucruri mai rămân, să ne mai fortifice, dintre cele negative!
Omul raţional previne răul ori de câte ori îl anticipă. Iar dacă vrea să se călească, să practice dezvoltarea personală, să se antreneze, să se deprindă şi cu greul, o poate face în mod planificat, prin activităţi pozitive, cu riscuri aduse la minim. El nu ignoră igiena, numai “să capete anticorpi”!
Nimeni nu vrea să ajungă la spital în calitate de pacient. Nici în calitate de vizitator al celor dragi! După cum, tot aşa, nimeni nu vrea să primească vreo amendă ce face prăpăd în buget, ca persoană fizică ori pe la firmă. Nimeni nu doreşte nici să-i fie închis restaurantul/hotelul/unitatea de agrement de către Direcţia de sănătate publică, din pricina unor grave neajunsuri constatate la control!
Dacă mai era nevoie de o motivaţie în plus, cităm art. 3 al Ordinului 119 în care se precizează clar că nerespectarea normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei poate atrage şi răspunderea penală, în sarcina vinovatului.
Păi dacă aşa stau lucrurile, hai să aruncăm o privire peste noua reglementare. Că vom fi în câştig sau, măcar, vom evita pierderile!
Ai grijă cum şi unde-ţi edifici locuinţa!
Dacă prevederile Ordinului 119 se vor pune-n practică minuţios, de-acum încolo nu se vor mai construi locuinţe pe povârnişurile de deal gata să fugă la vale după prima ploaie sau, mai rău, chiar în lunca inundabilă a vreunui râu.
Or fi părând firave unele pâraie, dar la topirea unor nămeţi de zăpadă în amonte sau după vreo torenţială văratică, ele îţi pot preschimba pivniţa în acvariu sau, dacă nenorocul şi-a găsit sălaş preferat la tine, îţi transformă casa-ntreagă în… corabie sau batiscaf.
Nu-i vorba de nenoroc, ci de lipsa de chibzuinţă a unor constructori şi proprietari!
Bine că există lege. Rău e că nu se respectă întotdeauna!
Orice locuinţă va trebui să beneficieze zilnic de o însorire de cel puţin o oră şi jumătate la solstiţiul de iarnă.”Unde nu intră soarele, intră doctorul!” Ameţiţi de atâta globalizare, unii au uitat şi rânduiala străbună, după care casele erau clădite, de preferat, cu faţa către miazăzi.
Acum ridicăm ditamai viloiul nefuncţional, fără stil şi supradimensionat cât mai “la vedere”, să fiarbă duşmanii de invidie, chiar dacă faţada ornată cu brizbrizuri e orientată spre miazănoapte şi binecuvântata lumină a zilei nu pătrunde decât prin gemuleţul de la baie.
Pentru îndeplinirea condiţiei însoririi fiecărei încăperi vreme de cel puţin 1 ½ ore, Ordinul 119 prevede că în cazul în care din proiectul de amplasare a clădirilor reiese că distanţa dintre casele învecinate e mai mică ori cel puţin egală cu înălţimea clădirii celei mai înalte, se va întocmi un studiu de însorire.
Deci, ia seama cum îţi clădeşti casa şi cum şi-o edifică vecinul… să nu-ţi fure lumina soarelui!
Atunci când se vor statornici amplasamentele clădirilor destinate locuirii nu se va putea face abstracţie de următoarele:
– amplasamentul platformei de colectare selectivă a deşeurilor (nu va putea fi aşezată la sub 10 m de ferestrele caselor/apartamentelor). Platforma de colectare va trebui să fie racordată la canalizare, dispunând şi de sistem de spălare.
– amplasamentul locurilor de parcare (ele trebuie să fie situate la cel puţin 5 m de ferestrele locuinţelor). La aglomeraţia actuală pare cam SF o asemenea prevedere!
– construirea locurilor de joacă pentru copii.
Tot mai doriţi o casă nouă?
Aveţi şi mijloacele necesare pentru a o construi? E prefect! Însă nu trebuie să uitaţi că o cameră de locuit nu poate fi mai mică de 12 mp iar bucătăria nu poate avea mai puţin de 5 mp. Nu credeţi că vă poate impune cineva dimensiunile odăilor? Citiţi art. 17 din Anexa la Ordinul 119/2014!
Ba chiar se impune şi o înălţime minimă a încăperilor (2,60 m). Noile generaţii sunt din ce în ce mai înalte. Cine-a vizitat “Muzeul Ţăranului Român” şi-a văzut straie tradiţionale de-ale strămoşilor noştri sau a trecut pe la “Muzeul satului”, văzându-le locuinţele, ar zice că toate erau făcute pentru pitici.
Va reveni omul treptat la statura giganţilor antediluvieni despre care vorbesc legendele româneşti şi de pretutindeni? Posibil! Dar bine-ar fi să devenim mai înalţi şi moral ori intelectual!
Crezi că Ordinul 119 a mers deja prea departe, stabilind dimensiunile sufrageriei şi înălţimea dormitorului viitoarei tale locuinţe?! Stai să vezi! Se prevede până şi înălţimea spaţiului liber ce trebuie lăsat sub uşa de la baie/bucătărie. Aceasta nu trebuie să fie mai mică de 1 cm, să permită aerului să circule!
Şi încă nu-i tot! Sistemele de încălzire trebuie să asigure o temperatură minimă de 20 grade Celsius în camerele de locuit, cu variaţii în funcţie de destinaţia încăperii. Aşa ar trebui! Dar cine achită costul gazelor sau agentului termic, care creşte de la an la an?
Multă atenţie, stimaţi întreprinzători!
Atelierele mecanice, spălătoriile auto, tinichigeriile, atelierele de tâmplărie care pot crea disconfort vecinilor prin producerea de zgomot, vibraţii, mirosuri, praf, fum, se amplasează în clădiri separate, la minimum 15 metri de ferestrele locuinţelor!
Nu se vor putea amplasa la parterul blocurilor unităţi de producţie. În schimb, acolo se pot amenaja unităţi comerciale, unităţi de prestări servicii (ex.: frizerii), cabinete medicale umane fără paturi şi cabinete veterinare. Condiţie: să nu creeze disconfort şi riscuri pentru sănătatea locatarilor!
Cu acceptul vecinilor direcţi, activităţile de birou se pot organiza, ca şi până acum, şi la etajul imobilelor de locuit!
Zonele necesare recreerii se amplasează în locuri bogate în elemente naturale şi cu o privelişte plăcută (păduri, suprafeţe de apă, relief variat). De peisaje nu ducem lipsă, însă zona de odihnă şi recreere nu trebuie să fie lipsită nici de alimentare cu apă potabilă, W.C.-uri publice, amenajări pentru colectarea deşeurilor, instalaţii de canalizare, spaţiu îngrădit pentru câinii de companie, bănci şi spaţii amenajate pentru picnic.
Începe, parcă, să se simtă un aer proaspăt de civilizaţie! Nu-i aşa?
Ordinul 119 prevede şi distanţele minime dintre ariile de teritoriu ocrotite (zone de locuit, parcuri, rezervaţii naturale, zone de interes balneoclimateric, de odihnă şi recreere, instituţii social-culturale, de învăţământ şi medicale) şi unităţile ce produc disconfort şi riscuri faţă de sănătatea populaţiei.
Dacă o mică herghelie, cu 6-20 de armăsari, nu poate fi amplasată la mai puţin de 50 m de un cartier de locuinţe, pentru o crescătorie cu peste 5000 de galinacee, această distanţă sporeşte, trebuind să fie de peste 1 km.
Pentru o fermă de porcine, această distanţă de protecţie este încă şi mai mare, de 1500 m. Cine a crescut la ţară înţelege mult mai bine şi de ce!
Nu-ţi pasă ţie de reguli din acestea, cum actualmente nu le pasă nici altora? Sigur o să-ţi pese dacă se unesc vecinii şi te cheamă în justiţie!
În maximum 180 de zile de la intrarea în vigoare a Ordinului 119 toţi agenţii economici ce desfăşoară astfel activităţi vor trebui să se conformeze normelor, în ceea ce priveşte distanţele minime faţă de teritoriile protejate!
Mai curat, mai igienic. În acord cu legea!
Ordinul 119 conţine şi prevederi referitoare la aprovizionarea cu apă a consumatorilor casnici. Distribuitorul de apă are sarcina de a asigura un minim de 50 litri de apă pe zi pentru fiecare cetăţean! Chiar şi-n caz de cutremur sau altă calamnitate, autorităţile publice trebuie să asigure sinistraţilor un minim de 5 litri de persoană, pe zi.
Avem şi noutăţi legislative destinate deţinătorilor de câini, pisici şi alte necuvântătoare! În imobilele cu mai multe locuinţe din oraşe este obligatorie asigurarea colectării dejecţiilor şi menţinerea curăţeniei în spaţiile comune de către proprietarii de animale de companie.
Cândva, poate nu vom mai face slalom printre dejecţiile aflate la tot pasul, chiar şi în cartierele mai acătării. Pe la mahalale, unde lumea e mai refractară la asemenea “nimicuri”… trebuie, din păcate, să mai treacă ceva decenii. Poate vreo două generaţii! Nu de pisici, ci de oameni! Să se mai primenească concepţiile de azi, conform cărora nu-i nicio problemă să-l laşi pe Grivei slobod pe uliţă…
Sunt şi noutăţi legislative privind normele de igienă de aplicat la colectarea, îndepărtarea şi neutralizarea deşeurilor solide. Se interzice aruncarea deşeurilor solide în alte locuri decât cele amenajate special şi autorizate. Cuuum?
Adică de-acum nu vom mai vedea sticle de plastic plutind în râuri şi pungi împrăştiate la margini de codru verde?! S-o vedem şi pe-aceasta! Ordinul 119 nu-i o noutate legislativă, în acest sens. Mai sunt n reglementări ce interzic “iubitorilor de natură” să se comporte “ca-n codru”, lăsând în urmă dâre de mizerie!
Pe frumoasele noastre meleaguri gunoaiele sunt, au fost şi-or mai fi… omniprezente.
Unele prevederi ale Ordinului 119 sunt cam… de mirare. Un exemplu: persoanele care-şi administrează tratamente injectabile acasă şi cadrele medicale ce aplică tratamente la domiciliu sunt obligate să colecteze deşeurile periculoase rezultate în recipiente (cutii din plastic rigid) pe care le vor depune la cabinetul medicului de familie sau la unitatea sanitară de care aparţin, care e obligată să le primească (art. 38).
Carevasăzică, medicii de familie au devenit şi colectori de deşeuri medicale?!
Dacă nu-i frică de boală, măcar teamă de lege să existe. Multe-ar mai fi de zis, dar aici ne vom opri! Ordinul 119/2014 vine cu numeroase noutăţi legislative pe tărâmul salubrizării domeniului public, igienei locuinţelor, asigurării calităţii apei, iar cine vrea să evite bolile, dar şi tragerea la răspundere disciplinară, administrativă, civilă ori penală, ar face bine să le şi aplice!