Cauza are ca obiect un capăt de cerere introdus în temeiul art. 6 alin. 1 din Convenţie, potrivit căruia o acţiune în contencios administrativ a fost soluţionată pe baza unor informaţii clasificate, la care reclamantul nu a avut acces, astfel încălcându-se dreptul la procedură contradictorie şi la egalitatea armelor.

Potrivit ştirilor juridice, reclamantul s-a plâns de caracterul inechitabil al procesului pe care l-a declanşat pentru anularea deciziilor de retragere a autorizaţiei de acces la informaţii clasificate şi de trecere în rezervă.

Acesta a invocat art. 6 alin. 1 din Convenţie, care prevede următoarele:
“Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil [. . .] a cauzei sale, de către o instanţă [. . .], care va hotărî [. . .] asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil.”

În special, acesta a susţinut că instanţele de contencios administrativ i-au refuzat accesul la probe clasificate la nivel confidenţial de către pârât, fapt ce a fost decisiv în cazul său. A considerat că acest lucru i-a încălcat drepturile la un proces contradictoriu, la egalitatea armelor şi la o decizie motivată.

Curtea Europeană consideră că prezenţa avocatului reclamantului (deţinător sau nu de certificat ORNISS) în faţa instanţelor naţionale, fără nicio posibilitate de a confirma acuzaţiile aduse clientului său, nu era de natură să asigure apărarea efectivă a reclamantului astfel încât să se poată compensa în mod semnificativ limitările care îl afectează în exercitarea drepturilor sale procedurale.

Curtea constată că limitările aplicate dreptului reclamantului la procedură contradictorie şi la egalitatea armelor nu au fost compensate în cadrul procedurilor interne astfel încât să se păstreze esenţa însăşi a dreptului său la un proces echitabil.

Prin urmare, CEDO în Cauza Corneschi împotriva României, publicată în Monitorul Oficial nr. 772/2022, a reţinut că a fost încălcat art. 6 din Convenţie iar statul român trebuie să plătească reclamantului 8.700 euro.