Legea are drept obiect instituirea unor măsuri şi mecanisme legale pentru prevenirea şi depistarea precoce a diabetului, precum şi pentru conştientizarea, încurajarea şi sprijinirea populaţiei să adopte şi să practice un stil de viaţă sănătos şi responsabil în vederea menţinerii unei bune stări de sănătate pe toată perioada vieţii.

În Monitorul Oficial nr. 1079/2020 a fost publicată Legea nr. 249/2020 privind prevenţia şi depistarea precoce a diabetului.

În vederea menţinerii unei bune stări de sănătate, populaţia este informată, încurajată şi sprijinită în mod activ şi regulat, prin programe speciale, pentru adoptarea şi menţinerea unui stil de viaţă sănătos şi responsabil pe tot parcursul vieţii.

Dar ce înseamnă un stil de viaţă sănătos? Un stil de viaţă sănătos implică cu necesitate adoptarea şi respectarea cumulativă a cel puţin următoarelor condiţii de viaţă:
a) o alimentaţie sănătoasă şi echilibrată;
b) activitate fizică constantă şi regulată, inclusiv la vârste înaintate;
c) o corectă corelare între perioadele de activitate cu cele de odihnă şi somn;
d) o bună stare psihică şi emoţională tradusă, în primul rând, prin diminuarea stresului;
e) existenţa şi menţinerea sănătăţii sexuale;
f) eliminarea unor factori de risc cum ar fi supraponderea, obezitatea, consumul de tutun şi a drogurilor de orice fel, evitarea consumului în exces a grăsimilor, zaharurilor, alcoolului ori a aditivilor alimentari, precum şi a automedicaţiei.

Programul naţional de prevenţie a diabetului se elaborează de către Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate împreună cu Colegiul Medicilor din România.

Sumele alocate programului naţional de prevenţie a diabetului necheltuite în anul în curs sau în cei 4 ani pentru care se aprobă programul se reportează pentru anul următor, respectiv următorul Program naţional de prevenţie a diabetului.

Potrivit ştirilor juridice, anual şi la finalizarea unui program naţional de prevenţie a diabetului, Institutul Naţional de Sănătate Publică face o evaluare a modului în care acesta a fost realizat, o sinteză şi o analiză a rezultatelor sale pe care le face publice şi le comunică comisiilor de sănătate din cadrul Parlamentului României, Guvernului României, Ministerului Sănătăţii, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, precum şi Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Prin Registrul naţional de diabet şi prediabet se asigură, cel puţin, înregistrarea, accesarea şi prelucrarea informaţiilor privind datele personale şi medicale ale pacienţilor, serviciile medicale primite, prescripţiile şi recomandările medicale formulate, antecedentele personale, fiziologice şi patologice, regimul de viaţă, datele furnizorului medical, precum şi un sistem de comunicare între furnizorii de servicii medicale de prevenţie a diabetului.