Problema retrocedărilor în România este una mai veche. Reamintim că, CEDO a observat că mecanismul de retrocedare nu funcţionează în România şi nu există un progres semnificativ în privinţa rezolvării acestei probleme de către statul român.

Astfel, Curtea a decis să aplice procedura pilot în două dosare care privesc sistemul român al retrocedărilor, dosare pe care le va folosi ca punct de plecare pentru remedierea deficienţelor din domeniul proprietăţii.

Problema a constituit-o ineficienţa mecanismului de despăgubire sau de restituire. Aceasta este o problemă recurentă şi răspândită în România. Cele trei reclamante s-au plâns de întârzierea cu care autorităţile române s-au pronunţat asupra cererii lor de restituire sau de acordare a unei despăgubiri pentru imobilele naţionalizate sau confiscate de stat înainte de 1989.

Ca urmare a pronunţării Curţii în Cauza Atanasiu şi alţii împotriva României, România a optat pentru o retrocedare etapizată, practic de la un proces lung s-a ajuns la unul şi mai lung.

În Monitorul Oficial nr. 1011/2020, a fost publicată Legea nr. 219/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.

Legea, mai sus amintită, prevede că evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia.

Prin excepţie, în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau moştenitorilor legali ori testamentari ai acestuia, iar dreptul de proprietate nu a fost tranzacţionat după preluarea abuzivă de stat a imobilului, evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin utilizarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Naţională. Evaluarea se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.

Potrivit ştirilor juridice, cererile se analizează în ordinea înregistrării lor la însă prin excepţie, se analizează cu prioritate cererile formulate de persoana certificată de entităţi desemnate de statul român sau de alte state membre ale Uniunii Europene sau de statul de reşedinţă, ca supravieţuitoare ale Holocaustului, aflate în viaţă la data publicării în Monitorul Oficial al României a prezentei legi.

În România retrocedarea proprietăţilor preluate în mod abuziv de stat a constituit şi încă constituie o problemă în ciuda tuturor modificărilor legislative din domeniu. După pronunţarea acestei hotărâri pilot s-au adus unele modificări importante a modului în care se vor restitui imobilele preluate abuziv. Astfel, Legea nr. 165/2013 prevede ca regulă restituirea în natură iar în cazul în care aceasta nu este posibilă are loc compensarea prin puncte, fiecărui punct fiindu-i stabilit o sumă iar acordarea despăgubirilor se va face eşalonat.