A fost modificat statutul cadrelor militare. Care sunt modificările?


Legea spune clar, concis: „cadrele militare sunt în serviciul națiunii”. De acest lucru trebuie să se țină seama atât în momentul în care se vorbește despre drepturile, cât și despre obligațiile militarilor. Viața ostășească oferă o mulțime de satisfacții și momente memorabile – prin frumusețea lor, însă nu-i lipsită de clipe dificile, pericole și nici de restricții.

Pentru militar, datoria este un cuvânt ce are înțelesuri cu mult mai numeroase și mai subtile decât cele explicate laconic în dicționare. Sunt împrejurări în care militarul nu poate face niciun pas înapoi, pentru a se pune la adăpost, chiar dacă a rămâne pe poziție, sub tirul inamic, înseamnă o confruntare directă și inegală cu forțele colosale, nemiloase, ale nimicirii. Și sunt momente în care, pentru a fi prezent la datorie, militarul trebuie nu doar să se pună pe sine pe planul doi, ci și să stea departe de cei dragi, privându-i, astfel, de sprijinul său nemijlocit.

Odată intrat în rândul cadrelor militare viața ți se schimbă. Înveți lucruri și capeți deprinderi pe care doar cu greu le poți dobândi altundeva, în mediul non-militar. Cadrele militare sunt cetățeni români cărora li s-a acordat grad de ofițer, maistru militar sau subofițer, în raport cu pregătirea lor militară și de specialitate.

Statutul cadrelor militare e adaptat, ajustat frecvent, de către legiuitor, scopul fiind stabilirea unui echilibru cât mai bun între drepturile și obligațiile cadrelor militare, dat fiind rolul aparte pe care această categorie îl îndeplinește în slujba națiunii române.

Care sunt știrile juridice?

În „Monitorul Oficial” 1051/2019 a fost publicată Legea 259/2019 privind modificarea și completarea Legii 80/1995 privind statutul cadrelor militare. Să trecem în revistă, acum, o parte dintre elementele de noutate!

Prin ordin al ministrului apărării naționale, ministrului de interne, directorului SRI, directorului SIE, directorului STS, respectiv al directorului SPP, se va stabili o metodologie a întocmirii aprecierilor de serviciu la vreme de pace, dar și sistemul de apreciere a militarilor în vreme de război. Calificativele prin care se exprimă aprecierea sunt: „excepțional”, „foarte bun”, „bun”, „corespunzător”, „mediocru”, „necorespunzător”.

În condițiile în care nu li se poate asigura spațiu de locuit corespunzător, vor avea dreptul la o compensație lunară pentru chirie de până la 50% din solda lunară toate cadrele militare în activitate numite în prima funcție sau mutate în interes de serviciu, detașate sau împuternicite într-o altă garnizoană decât cea în care se află domiciliul propriu, dacă nu dețin locuință proprietate personală în acea garnizoană (nici cadrele respective și nici soțiile sau soții acestora).

Cu excepția unor situații aparte, ce vor fi specificate prin ordin al ministrului apărării, mutarea cadrelor militare active dintr-o unitate într-o alta ori în cadrul aceleiași unități poate avea loc doar o dată pe an.

Atunci când sunt trimise în judecată ori dacă instanțele judecătorești le judecă în stare de libertate pentru fapte legate de exercitarea atribuțiilor funcțiilor în care sunt încadrate sau împuternicite, cadrele militare active de la SRI, SPP și STS vor fi puse la dispoziție.

Ofițerii activi din MAI, SRI sau STS trebuie să fie încadrați sau împuterniciți cu minimum un an înainte de data la care se fac înaintările în grad în funcții prevăzute în statele de organizare cu grad superior celui pe care îl posedă, spre a fi propuși pentru înaintarea în grad, la termen.

Însă, dacă are merite deosebite în realizarea unor obiective aparte în activitatea sa, un cadru militar care activează în MAI poate fi supus avansării în gradul imediat superior mai înainte de a se fi împlinit stagiul minim; condițiile acestei avansări înainte de termen vor fi stabilite prin ordin al ministrului de interne.

La cerere, după ce au împlinit 60 de ani, generalii MAI, SIE și SRI pot fi menținuți în activitate până ce împlinesc 62 de ani, dacă starea de sănătate le îngăduie îndeplinirea atribuțiilor specifice postului „în foarte bune condiții”. Pentru menținerea în activitate este necesară aprobarea celui care conduce instituția.

Cadrele militare din MAI – cu excepția celor la care s-a făcut referire mai sus, pot fi menținute în activitate, la cerere, și după ce au împlinit vârsta standard de pensionare, până la etatea de 60 de ani. În cazul ofițerilor este nevoie de aprobarea ministrului de interne, în vreme ce în cazul maiștrilor militari și subofițerilor e necesară încuviințarea inspectorilor generali sau similari.

Împuternicirea (temporară) pentru îndeplinirea atribuțiilor unei alte funcții

Vremelnic, un cadru militar activ poate îndeplini, prin împuternicire, atribuțiile unei alte funcții vacante, pentru o durată de până la șase luni, în condițiile stabilite prin ordinul conducătorului instituției. Acest interval poate fi prelungit, în aceleași condiții, cu încuviințarea celui ce conduce instituția.

Temporar, cadrele militare în activitate din MApN pot îndeplini, cu împuternicire, atribuțiile unei alte funcții vacante, în condițiile statornicite prin ordin al ministrului apărării, pentru o perioadă de până la șase luni. Intervalul de îndeplinire a unei alte funcții (vacante) poate fi prelungit până la maxim un an, cu încuviințarea ministrului apărării.

Pe bază de împuternicire, cadrele militare în activitate pot să îndeplinească, vremelnic, atribuțiile unei alte funcții al cărei titular absentează pentru mai mult de o lună, în condițiile statornicite prin ordin al ministrului apărării, până la momentul la care iau sfârșit circumstanțele care au pricinuit temporara vacantare a funcției. Atâta vreme cât exercită atribuțiile funcției în care a fost împuternicit, un cadru militar are toate drepturile și îndatoririle aferente funcției în cauză.

Misiunea Armatei, în existența și funcționarea statului

Deloc întâmplător, Armata se află pe primul loc, între instituțiile în care românii au o mare încredere. E o încredere bazată pe argumente solide, raționale, atât istorice, cât și rezultate din realitățile prezentului.

Este firesc și democratic să existe discuții ample înainte de a fi luate decizii legate de fondurile destinate apărării naționale, drepturile militarilor și dotarea cu tehnică avansată de luptă. La fel de firesc este ca în aceste discuții cuvântul hotărâtor să-l aibă persoane care cunosc temeinic viața militară și au o reprezentare realistă cu privire la rolul Armatei în existența statelor moderne.

Pe termen lung, pentru a te bucura de pace trebuie să-i poți dovedi oricărui potențial adversar că ești pregătit, la o adică, și de ripostă. Apărarea națională nu trebuie neglijată! Au curs fluvii de cerneală, scriindu-se despre rolul ostașului în serviciul națiunii și despre rolul Armatei în slujba statului. Fără sacrificiile celor ce s-au ostenit ori au pierit pe câmpurile de bătălie, nu s-ar mai fi vorbit, astăzi, despre națiunea noastră decât la timpul trecut. Să nu uităm că România și națiunea română s-au clădit pe o temelie alcătuită din oseminte de eroi!