Curtea Constituţională a discutat excepţia de neconstituţionalitate privind art. 172 alin. 12 din Codul de procedură penală.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile art. 172 alin. (12) din Codul de procedură penală încalcă principiul legalităţii, accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, precum şi principiile constituţionale privind statul de drept, unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei şi statutul procurorilor, întrucât “lasă la aprecierea pur discreţionară a organelor judiciare dispunerea unei expertize, singurul procedeu ştiinţific care poate să lămurească toate aspectele esenţiale ale cauzei şi să contribuie la aflarea adevărului”, inculpatul neavând “posibilitatea de a contesta imediat o eventuală decizie nefavorabilă”.

Aşa cum este formulat, textul art. 172 alin. (12) din Codul de procedură penală nu îndeplineşte condiţiile de previzibilitate a legii, lăsând loc arbitrariului cu privire la o chestiune care ţine de esenţa egalităţii de arme şi a contradictorialităţii, mai ales în dosarele penale care implică un probatoriu specializat.

Curtea Constituţională a respins excepţia şi a reţinut că nu poate fi primită critica potrivit căreia organele judiciare se pronunţă în mod discreţionar asupra necesităţii administrării unei expertize în cauză, cu atât mai mult cu cât, în conformitate cu prevederile art. 103 alin. (2) din Codul de procedură penală, dispunerea condamnării se poate realiza doar atunci când acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.