Referendumul reprezintă procesul de consultare directă a cetățenilor unei țări în legătură cu un text de lege de o importanță cu totul deosebită sau asupra unei situații de importanță națională. Referendumul este o formă de democrație directă, în contrast cu democrația reprezentativă.

Ca procedură legislativă general acceptată, în cazul referendumului consultarea cetățenilor se face prin chemare la vot direct, pe buletinele de vot existând doar două opțiuni, „da” sau „nu”. Rezultatul referendumului este exprimat prin numărarea tuturor voturilor valabil exprimate și publicarea rezultatului final, în forma votului direct exprimat individual, sub forma unui „da” sau „nu”. Pentru a determina rezultatul final, majoritatea referendumurilor, cu excepții notabile care au nevoie de o lege specială care să menționeze excepția, necesită doar o majoritate simplă (mai mult de jumătate din totalul voturilor valabil exprimate). Rezultatul este ori un „da” în favoarea situației, planului, proiectului sau legii ori un „nu”.

Potrivit ştirilor juridice, în data de 26 mai va avea loc Referendumul pentru justiţie. În acest sens, în Monitotul Oficial nr. 362/2019, a fost publicată Hotărârea nr. 278/2019 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 26 mai 2019, precum şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 100/2019 pentru aprobarea bugetului şi a cheltuielilor necesare pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019.

La referendumul din 26 mai 2019 vom primi două buletine de vot, câte unul pentru fiecare dintre cele două întrebări propuse de șeful statului și, cel mai probabil, în secțiile de vot vor exista două urne în care să fie introduse cele două buletine de vot. Modelele buletinelor de vot pot fi găsite la finalul articolului.

Totodată, actul normativ stabilește și modelele listelor electorale suplimentare folosite în țară, respectiv în străinătate, dar și faptul că toate cheltuielile generate de organizarea referendumului național din data de 26 mai 2019 vor fi suportate de la bugetul de stat.

În mod evident, cei ce se  vor prezenta la vot vor primi buletine de vot diferite pentru fiecare dintre cele două scrutine. În condițiile în care cetățenii pot decide dacă participă la cele două scrutine sau doar la unul, iar pentru referendum există două buletine de vot, cei care decid să participe la ambele scrutine vor primi, de fapt, trei buletine de vot: unul pentru europarlamentare și două pentru referendumul privind justiția.

Întrebările care vor fi adresate românilor la referendumul sunt următoarele:

1. Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?
2. Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?

Așadar, românii vor fi întrebați mai întâi dacă sunt de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii în cazul persoanelor condamnate pentru corupție.

Apoi, a doua problemă vizează, de fapt, două chestiuni în legătură cu ordonanțele de urgență emise de Guvern. Prima este dacă românii sunt de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență ce țin de infracțiuni, pedepse și organizarea judiciară. A doua este dacă românii sunt de acord ca și alte instituții ale statului să poată contesta la Curtea Constituțională ordonanțele emise de Executiv. În prezent, numai Avocatul Poporului poate face acest lucru.

Astfel, în data de 26 mai 2019 vom avea atât alegeri pentru Parlamentul European, cât și un referendum național referitor la modificarea legilor justiției.