Instruirea neîncetată, realizată cu pasiune și perseverență, este mama succesului în carieră. În unele meserii, instruirea post-absolvire este lăsată la latitudinea fiecărui profesionist, fiind în toate cazurile o alegere inspirată. În alte profesii, instruirea ulterioară absolvirii studiilor superioare are un caracter reglementat și este obligatorie pentru persoana care dorește să profeseze. În domeniul psihologiei, după cum se știe, nu mai e suficientă simpla absolvire a unei facultăți, cu dobândirea unei diplome de licență. Fie că proaspătului licențiat îi place ori ba, instruirea, formarea profesională trebuie să continue mult și bine.

În „Monitorul Oficial” 268/2019 a fost publicată Hotărârea 4/2019 (a Colegiului Psihologilor din România) pentru aprobarea Normelor privind supervizarea profesională în psihologie. Supervizarea profesională prezintă importanță în formarea profesională inițială a psihologilor, dar și-n scopul formării continue și al sporirii nivelului de calitate în practica muncii de psiholog. Ea nu poate fi efectuată decât de către psihologii care întrunesc o serie de condiții specifice pentru certificarea dreptului de supervizare, deținători ai unui certificat de supervizor.

Persoanele care vor avea calitatea de supervizori trebuie, în primul rând, să dețină competențe profesionale în domeniul în care supervizează, precum și să aibă competențe generale de supervizare.

În psihologie, activitatea de supervizare profesională poate fi desfășurată, în cadrul domeniului de competență al supervizorului, de către psihologii care figurează în registrul supervizorilor, ce sunt, în plus, și deținători ai unui atestat valid de psiholog principal sau de psiholog specialist în specialitatea în care-și exercită dreptul de supervizare profesională. Înscrierea în registrul supervizorilor se efectuează la cererea psihologilor doritori.

 

Registrul supervizorilor

Pentru a fi înscris în registrul supervizorilor psihologul trebuie să depună o cerere la secretariatul Colegiului Psihologilor. Acolo, cererea va fi verificată din punct de vedere al conformității. Dacă nu-s probleme, psihologul în cauză va fi înscris în registrul supervizorilor. În caz contrar, i se vor comunica, de fiecare dată, care sunt motivele pentru care n-a putut fi înscris în registru.

În caz că nu intervine niciuna dintre cauzele ce determină pierderea calității de supervizor, certificatul de supervizor va avea o valabilitate cu durată nedeterminată. Un psiholog poate pierde calitatea de supervizor dacă i se suspendă dreptul la liberă practică, în urma unei decizii disciplinare emisă de către comisia de deontologie și disciplină, în urma desfășurării activității de supervizare în mod defectuos (lucru ce reiese după o evaluare profesională), precum și ca efect al unei decizii asumate a supervizorului.

 

Supervizarea profesională a practicii

Pentru atestarea dreptului de liberă practică la nivel de specialist, psihologii practicanți trebuie, potrivit recentelor știri juridice, să parcurgă cel puțin o sută de ore de supervizare profesională a practicii, eșalonate pe durata a doi ani. E valabil pentru toate specialitățile.

Însă, există și două excepții. În cazul specialității psihoterapie, pentru atestarea autonomiei profesionale, durata minimă a supervizării obligatorii nu poate fi sub 150 de ore, acestea putând fi eșalonate pe o perioadă de cel mult trei ani.

O a doua excepție îi privește pe psihologii care intenționează să dobândească atestat de liberă practică în două specialități. Aici, pentru specialitatea cea de-a doua durata obligatorie minimală a supervizării poate fi scăzută la jumătate, dacă ambele specialități fac parte din același domeniu de specializare.

Psihologul practicant poate fi supervizat, pe parcursul supervizării obligatorii, de către unul sau de către mai mulți supervizori. Chiar dacă psihologul practicant sub supervizare lucrează cu un număr mai mare de supervizori, obligatoriu unul dintre aceștia va avea calitatea de supervizor de referință. Dacă un psiholog supervizat lucrează cu un număr mai mare de supervizori, toți supervizorii trebuie să contrasemneze raportul de supervizare. Sau, va fi redactat câte un raport, de către fiecare supervizor în parte.

Pentru a lua parte la practica obligatorie supervizată, psihologii practicanți sub supervizare pot activa în sectorul public ori în sectorul privat, fie ca salariați, pe o poziție în specialitate, fie în regim de liberă practică, prin înființarea formelor de exercitare a profesiei de psiholog reglementate de către Colegiu.

De asemenea, psihologii se pot înscrie în programe de voluntariat la organizații în domeniu, în temeiul unor contracte de voluntariat sau pot participa la stagii clinice supervizate sau la programe de internship în clinici, în temeiul unor contracte.

Potrivit recentelor stiri juridice, în termen de zece ani de la atestarea la nivel de practicant psihologul trebuie să promoveze la treapta de specialist. Dacă nu reușește, i se va suspenda dreptul la practică și, mai departe, el va trebui să reia procedura de atestare în scopul reluării dreptului la practică, parcurgând un stagiu de o sută de ore de supervizare, în scopul promovării la treapta de specialist.

 

Ce obligații are supervizorul?

Supervizorul trebuie, în activitatea sa, să țină seama, întotdeauna, de prevederile contractului încheiat cu psihologul supervizat, de prevederile standardelor etice ale profesiei și ale reglementărilor generale în vigoare, referitoare la desfășurarea activității profesionale.

Atunci când relația contractuală a ajuns la sfârșit, supervizorul are îndatorirea de-a emite un raport de supervizare, inclusiv în cazul în care relația contractuală acoperă numai parțial supervizarea obligatorie. Raportul de supervizare trebuie să fie emis într-un termen de 30 de zile lucrătoare de la data deciziei de încheiere a contractului, mai puțin în situațiile de forță majoră.

Recomandările favorabile pentru dobândirea autonomiei profesionale trebuie efectuate, de către supervizor, numai dacă psihologul supervizat a îndeplinit totalitatea cerințelor profesionale și formale existente în normele Colegiului Psihologilor.

 

Care sunt îndatoririle celui aflat sub supervizare?

Psihologul aflat în supervizare e dator să țină seama de clauzele contractului încheiat cu supervizorul său. El trebuie să nu nesocotească standardele etice ale profesiei de psiholog și nici reglementările generale ce privesc desfășurarea activității sale profesionale.

Va trebui să conștientizeze scopul supervizării, răspunzând cu operativitate la solicitările profesionale ale supervizorului, în acord cu prevederile contractului. Pe durata supervizării, el va trebui să-și îmbunătățească necontenit activitatea, precum și să țină seama de regulile de confidențialitate, în situațiile în care discută probleme, le rezolvă sau în circumstanțele în care-și relatează experiențele din activitate.

Pentru psihologul supervizat, instruirea este o obligație. Pentru supervizor, activitatea desfășurată este, printre altele, o oportunitate de a-și consolida sau spori cunoștințele. Nicicând nu e prea târziu pentru a învăța – lucru valabil nu doar pentru cel supervizat, ci și pentru supervizorul său.

Evoluând în carieră, supervizatul de azi ar putea deveni supervizorul de mâine. Ajuns în această postură, el îi va da, foarte probabil, dreptate lui Cicero. Acesta afirma, în urmă cu peste 2000 de ani,  că una este să știi și cu totul altceva este să stăpânești arta de a-i învăța pe alții. Cel supervizat e suficient să știe. Supervizorul său trebuie, pe deasupra, să mai fie și o călăuză destoinică, un îndrumător de nădejde prin labirinturile formării profesionale.