Know-how este o expresie provenind din limba engleză, însemnînd “a şti cum, a şti în ce fel”, care determină ansamblul de cunoştinţe tehnice (informaţii, experienţă, abilitate) brevetabile, nebrevetabile, necesare fabricării, funcţionării ori comercializării unui produs, tehnologii sau procedee.

La nivel naţional s-a impus necesitatea imediată de adoptare a cadrului normativ care să asigure protecţia knowhowului şi a informaţiilor de afaceri nedivulgate, care constituie secrete comerciale, prin stabilirea mecanismelor adecvate de asigurare a accesului la o instanţă, de dispunere de către aceasta a măsurilor provizorii şi asigurătorii, de oferire a posibilităţii obţinerii de reparaţii sau a sancţionării în cazul dobândirii, utilizării sau divulgării ilegale a informaţiilor care constituie secrete comerciale.

Potrivit ultimelor noutăţi legislative, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 309/2019, OUG nr. 25/2019 privind protecţia know – how-ului şi a informaţiilor de afaceri nedivulgate care constituie secrete comerciale împotriva dobândirii, utilizării şi divulgării ilegale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Conform Ordonanţei dobândirea unui secret comercial este considerată legală în cazul în care secretul comercial este obţinut prin oricare dintre următoarele mijloace:
a) descoperirea sau crearea independentă;
b) analiza, studierea, dezasamblarea sau testarea unui produs sau a unui obiect care a fost făcut public sau care se află în mod legal în posesia celui care a dobândit informaţiile şi căruia nu i se aplică nicio obligaţie valabilă din punct de vedere legal de a limita dobândirea secretului comercial;
c) exercitarea dreptului angajaţilor şi al lucrătorilor sau al reprezentanţilor angajaţilor sau al lucrătorilor la informare şi la consultare în conformitate cu dreptul Uniunii Europene, cu dreptul intern şi practica naţională;
d) orice altă practică care, în condiţiile date, este conformă cu practicile comerciale loiale, care nu contravine uzanţelor cinstite sau principiului general al bunei – credinţe şi care nu produce sau nu este susceptibilă să producă pagube participanţilor la piaţă.

Dreptul la acţiunea privind protecţia secretelor comerciale împotriva dobândirii, utilizării şi divulgării ilegale se prescrie în termen de 6 ani. Termenul începe să curgă de la data la care reclamantul a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască dobândirea, utilizarea sau divulgarea ilegală a secretului comercial de către autorul încălcării.

La cererea deţinătorului secretului comercial, instanţa poate dispune oricare dintre următoarele măsuri provizorii şi asigurătorii împotriva presupusului autor al încălcării:
a) încetarea sau, după caz, interzicerea, cu titlu provizoriu, a utilizării sau a divulgării secretului comercial;
b) interdicţia de a produce, oferi, introduce pe piaţă sau utiliza mărfuri care contravin normelor ori de a importa, exporta sau depozita astfel de mărfuri în scopurile menţionate;
c) indisponibilizarea mărfurilor suspectate de a încălca normele, inclusiv a mărfurilor importate, astfel încât să se împiedice intrarea sau circulaţia acestora pe piaţă.

Potrivit ştirilor juridice, la cererea părţii prejudiciate, instanţa poate dispune obligarea autorului încălcării, care ştia sau ar fi trebuit să ştie că se implică în dobândirea, utilizarea sau divulgarea ilegală a unui secret comercial, la plata de daune – interese proporţionale cu prejudiciul real suferit ca urmare a dobândirii, utilizării sau divulgării ilegale a secretului comercial.

La stabilirea daunelor – interese instanţa va ţine cont de consecinţele economice negative asupra părţii vătămate, inclusiv pierderile de profit ale acesteia, beneficiile necuvenite realizate de autorul încălcării şi, dacă este cazul, orice alt element în afara factorilor economici, cum ar fi prejudiciul moral cauzat deţinătorului secretului comercial prin dobândirea, utilizarea sau divulgarea ilegală a secretului comercial.

Adoptarea Ordonanţei nr. 25/2019 transpune Directiva 2016/943 a Parlamentului European şi a Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecţia know – how-ului şi a informaţiilor de afaceri nedivulgate (secrete comerciale) împotriva dobândirii, utilizării şi divulgării ilegale.

La adoptarea acestei ordonanţe s-a avut în vedere faptul că menţinerea unui cadru normativ diferit în raport cu celelalte state membre ale Uniunii Europene afectează dreptul deţinătorilor legitimi ai secretelor comerciale pe teritoriul României de a beneficia de o protecţie juridică corespunzătoare, creând astfel un climat de incertitudine juridică, cu afectarea în mod negativ a siguranţei investiţiilor şi a posibilităţii de dezvoltare economică a întreprinderilor.