Potrivit Legii societăţilor comerciale nr. 31/1990 unele dintre atribuţiile adunăriile generale extraordinare pot fi delegate consiliului de administraţie, respectiv directoratului, prin actul constitutiv sau prin hotărâre a adunării generale extraordinare a acţionarilor.
Tocmai aceste dispoziţii au fost contestate pe motiv de neconstituţionalitate la Curtea Constituţională.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile de mai sus sunt contrare art. 16, art. 21 şi art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie, precum şi celor ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece nu prevăd şi posibilitatea promovării acţiunii în instanţă împotriva deciziilor consiliului de administraţie prin care s-a dispus majorarea capitalului social.
Ca atare, prevederile art. 114 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 limitează dreptul acţionarilor de a contesta în justiţie hotărârile consiliului de administraţie, luate în exercitarea atribuţiilor delegate de către adunarea generală a acţionarilor cu privire la majorarea capitalului, împiedicând, astfel, în mod discriminatoriu, accesul liber la justiţie pentru apărarea dreptului de proprietate.
Curtea Constituţională a reţinut că prevederile criticate au mai format obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, în raport cu critici şi prevederi constituţionale similare, sens în care este Decizia nr. 382 din 31 mai 2018*, nepublicată la data pronunţării prezentei decizii, prin care Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 114 alin. (3) din Legea societăţilor nr. 31/1990, care nu permite contestarea în justiţie, pe calea acţiunii în anulare prevăzute de art. 132 din lege, a deciziilor consiliului de administraţie, respectiv directoratului luate în exercitarea atribuţiei delegate de majorare a capitalului social, este neconstituţională.
Aşadar, excluderea de la controlul judecătoresc a deciziilor consiliului de administraţie, respectiv ale directoratului, adoptate în executarea mandatului acordat în vederea majorării capitalului social este de natură să încalce accesul liber la justiţie al persoanelor interesate în apărarea drepturilor lor.
Curtea reţine că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale. Deşi decizia de constatare a neconstituţionalităţii nu a fost încă publicată în Monitorul Oficial al României la data pronunţării prezentei decizii, soluţia prin care s-a constatat neconstituţionalitatea îi este opozabilă de la data pronunţării deciziei de admitere a excepţiei. Din acest motiv a respins excepţia de neconstituţionalitate prin Decizia nr. 398/2018 publicată în Monitorul Oficial nr. 874/2018.