Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că dispoziţiile art. 51 alin. (1) teza a II-a C. pen. sunt incidente în cazul instigatorului – pentru instigarea la săvârşirea tentativei la infracţiunea prevăzută în art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 – dacă, înainte de descoperirea faptei, a reziliat contractul fals, inexact sau incomplet folosit ori prezentat de autor şi a determinat autorul să retragă cererea de fonduri europene anterior obţinerii acestora, împiedicând consumarea infracţiunii prevăzute în art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 prin neacordarea fondurilor europene.
În speţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut că hotărârea luată de intimaţii-inculpaţi de a împiedica consumarea infracţiunii, materializată în încheierea convenţiei de reziliere din data de 28 octombrie 2009, urmată de îndemnul adresat lui D. de a depune acest înscris la A.P.I.A., împreună cu cererea de retragere totală a suprafeţei din cererea de plată iniţială şi, în final, de însoţire a acestuia la organul competent de către B., a avut semnificaţia unui demers eficient, apt a conduce prin el însuşi la împiedicarea consumării faptei.
(Decizia nr. 444/RC din 15 noiembrie 2017 pronunţată de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect recursul în casaţie)