Eroii care au luptat la revoluţia din 1989 sunt recompensaţi prin lege, mai exact Legea recunoştinţei faţă de eroii – martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004.
De-a lugul timpului acest act normativ a suferit unele mdificări, cea mai semnificativă fiind adus prin OUG nr. 95/2014. Această ordonanţă a fost contestată pe motiv de neconstituţionalitate susţinându-se că se aduce atingere substanţei exercitării dreptului legal câştigat.
În motivarea excepţiei de necosntituţionalitate s-a susţinut că, în funcţie de aprecierile salariaţilor Secretariatului de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945 – 1989 şi ale preşedintelui comisiei de analiză, în mod discriminatoriu, vor fi selectaţi “Luptătorii cu Rol Determinant”, titlu atribuit, potrivit art. I pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, care modifică art. 3 din Legea nr. 341/2004, celor care în perioada 14 – 22 decembrie 1989 au avut un rol determinant la declanşarea şi victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, şi-au pus viaţa în pericol în confruntările cu forţele de represiune, au ocupat şi apărat obiectivele de importanţă deosebită, care au aparţinut regimului totalitar, doar în localităţile în care, în urma acestor acţiuni şi confruntări, au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute, până la fuga dictatorului.
Potrivit ştirilor juridice, se susţine că art. 4 din Legea nr. 341/2004, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, scoate din lege modalitatea de exercitare a recunoştinţei faţă de Luptătorii Remarcaţi prin Fapte Deosebite şi elimină scopul legii, lăsând fără temei legal titlurile pe care aceasta le stabileşte.
Curtea Constituţională a reţinut că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale şi economice, de o marjă de apreciere, pentru a se pronunţa atât asupra existenţei unei probleme de interes public, care necesită un act normativ, cât şi asupra alegerii modalităţilor de aplicare a acestuia.
Cât priveşte critica potrivit căreia dispoziţiile legale supuse controlului de constituţionalitate instituie o discriminare între categoriile Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite şi Luptător cu Rol Determinant, prin neplata indemnizaţiei lunare reparatorii, Curtea a constatat că normele supuse controlului de constituţionalitate se aplică tuturor destinatarilor săi, fără ca între aceştia să existe privilegii sau discriminări, astfel încât nu poate fi reţinută încălcarea prevederilor art. 16 din Constituţie.
A nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenţei sale legislative, ceea ce este inadmisibil. Din contră, legiuitorul, fie originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilităţii economice a ţării şi să ia măsuri în consecinţă.
Aşadar, excepţia de neconstituţionalitate a fost respinsă prin Decizia nr. 832/2017 publicată în Monitorul Oficial nr. 214/2018.