În ultimul timp s-a vorbit foarte mult despre administrarea probelor în procesul penal propunându-se în acelaşi timp şi unele modificări.
În art. 102 C. procedură penală se prevede excluderea probelor obţinute în mod nelegal. Astfel, se prevede că probele obţinute prin tortură, precum şi probele derivate din acestea nu pot fi folosite în cadrul procesului penal iar probele obţinute în mod nelegal nu pot fi folosite în procesul penal.
Potrivit ultimelor noutăţi legislative acest articol de lege a atras mai multe critici printre care şi o excepţie de neconstituţionalitate.
Motivarea excepţiei de neconstituţinalitate
Se susţine că prevederile art. 102 din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale, întrucât nu prevăd, în mod clar, care sunt consecinţele excluderii probelor nelegal obţinute din procesul penal. Se susţine că, într-adevăr, potrivit textului criticat, astfel de probe nu pot fi folosite în soluţionarea cauzei penale, dar că, din interpretarea art. 102 alin. (2) – (4) din Codul de procedură penală, nu se poate deduce dacă probele declarate nule potrivit acestei decizii sunt considerate inexistente.
Se face trimitere la situaţia în care acelaşi complet de judecată a avut în vedere anumite probe – aşa cum s-a întâmplat în cauza în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate – mai multe luni de zile, până la pronunţarea deciziei anterior menţionate, moment de la care probele în cauză au fost excluse din punct de vedere juridic, dar nu au fost îndepărtate de la probatoriul ataşat dosarului. Se face trimitere la situaţia de fapt din cauza dedusă judecăţii şi se susţine că noţiunea de “excludere” şi sintagma “nu pot fi folosite” generează situaţii ambigue, precum cea din prezentul dosar.
Se arată că faptul că o probă obţinută nelegal poate fi văzută, observată sau citită de către judecătorul cauzei, de fiecare dată când deschide respectivul dosar, reprezintă o încălcare gravă a prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului la un proces echitabil.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost admisă
Prin Decizia nr. 22/2018 publicată în Monitorul Oficial nr. 177/2018 Curtea constituţională a admis excepţia.
Cu toate că excluderea juridică a probelor obţinute în mod nelegal din procesul penal apare ca fiind o garanţie suficientă a drepturilor fundamentale anterior menţionate, această garanţie este una pur teoretică, în lipsa îndepărtării efective a mijloacelor de probă obţinute în mod nelegal din dosarul cauzei. Mai mult, menţinerea acestora în dosar, pe parcursul soluţionării eventualelor căi ordinare şi extraordinare de atac, ce pot fi invocate, nu poate produce decât acelaşi efect cognitiv contradictoriu, de natură a afecta procesul formării convingerii dincolo de orice îndoială rezonabilă a completului de judecată învestit cu soluţionarea cauzei, referitoare la vinovăţia sau nevinovăţia inculpatului.
Excluderea juridică a probelor obţinute în mod nelegal în procesul penal, în lipsa înlăturării lor fizice din dosarele penale constituite la nivelul instanţelor, este insuficientă pentru o garantare efectivă a prezumţiei de nevinovăţie a inculpatului şi a dreptului la un proces echitabil al acestuia.
Curtea constată că menţinerea mijloacelor de probă în dosarele cauzelor penale, după excluderea probelor corespunzătoare acestora, ca urmare a constatării nulităţii lor, este de natură a influenţa percepţia judecătorilor, învestiţi cu soluţionarea acelor cauze, asupra vinovăţiei/nevinovăţiei inculpaţilor şi de a-i determina să caute să elaboreze raţionamente judiciare într-un sens sau altul, chiar în lipsa posibilităţii invocării, în mod concret, a respectivelor probe în motivarea soluţiilor, aspect de natură a încălca dreptul la un proces echitabil şi prezumţia de nevinovăţie a persoanelor judecate.
Prin urmare admite excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 alin. (3) din Codul de procedură penală şi constată că acestea sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma “excluderea probei”, din cuprinsul lor, se înţelege şi eliminarea mijloacelor de probă din dosarul cauzei.