Imprevizibilul este la tot pasul. Nu știi ce ți se poate întâmpla, astfel încât de multe ori cazi victimă unui accident, iar autorul fuge de la locul faptei. Au fost numeroase cazuri în practică când partea vătămată a ajuns la spital, a fost îngrijită, iar unitatea medicală i-a cerut să achite costurile îngrijirii. Pentru astfel de cazuri sau situații în care autorul este cunoscut, dar victima își retrage plângerea sau părțile se împacă, a fost necesară sesizarea ÎCCJ pentru a clarifica dacă spitalul este îndreptățit să solicite părții vătămate costurile de îngrijire.

Ce prevede legea în aceste cazuri?

Cei care prin faptele lor prejudiciază sănătatea altei persoane sau aduc daune sănătății propriei persoane răspund în fața legii și au obligația de a repara prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale plătind cheltuielile ocazionate de asistența medicală acordată.

Știrile juridice arată că sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate și dobândesc calitatea procesuală a acestora în toate procesele și cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată.

Care a fost obiectul sesizării ÎCCJ?

Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a fost chemată să precizeze cum se va interpreta textul de lege de mai sus, respectiv dacă persoana care a suferit o vătămare corporală poate fi obligată la plata către un spital de urgență a cheltuielilor de spitalizare și tratament medical de care a beneficiat în cadrul unității medicale respective, în situația în care autorul vătămării nu a fost identificat (inclusiv atunci când persoana vătămată nu îi dezvăluie identitatea) sau atunci când acesta nu răspunde penal (când persoana vătămată nu a formulat sau și-a retras plângerea penală ori a intervenit împăcarea părților sau fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția cerută de legea penală).

Dacă se consideră că cel care a suferit o vătămare corporală nu poate fi obligat la plata cheltuielilor de spitalizare de care a beneficiat pe durata asistenței medicale acordate, ÎCCJ trebuie să stabilească în ce condiții autorul vătămării poate fi obligat la suportarea cheltuielilor de spitalizare și tratament medical de care a beneficiat cel vătămat, în situațiile în care acesta nu răspunde penal (când persoana vătămată nu a formulat sau și-a retras plângerea penală ori a intervenit împăcarea părților sau fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția cerută de legea penală).

Care au fost opiniile instanțelor de judecată?

Cu privire la prima problemă, unele instanțe instanțe de judecată au fost de părere că partea vătămată poate fi obligată la cheltuielile ocazionate de asistența medicală acordată, dacă nu indică autorul agresiunii sau nu face dovada că a fost victima unei agresiuni, invocându-se faptul că victima agresiunii se face vinovată de nepunerea la dispoziția titularului acțiunii a datelor necesare pentru identificarea agresorului. Dacă a intervenit împăcarea victimei cu agresorul ori aceasta și-a retras plângerea, instanțele au pronunțat soluții în sensul obligării victimei agresiunii, fie singură, fie în solidar cu agresorul, la plata cheltuielilor efectuate de furnizorul de servicii medicale.

Alte instanțe au considerat că partea vătămată nu poate fi obligată la suportarea cheltuielilor de spitalizare și tratament medical de care a beneficiat în nicio situație. Unele instanțe au apreciat că victima agresiunii nu poate fi obligată la plata acestor cheltuieli și că furnizorii de servicii medicale se pot îndrepta împotriva persoanelor care au săvârșit agresiunea, nu împotriva victimei, indiferent dacă aceasta este sau nu asigurată.

Cu privire la a doua problemă cu care a fost sesizată ÎCCJ, unele instanțe au opinat că că persoana care a produs o vătămare corporală altei persoane nu poate fi obligată la suportarea cheltuielilor de spitalizare și tratament medical de care a beneficiat persoana vătămată în cazul în care a intervenit împăcarea părților, pentru că aceasta înlătură răspunderea penală și stinge acțiunea civilă.

Alte instanțe au apreciat că cel care a produs o vătămare corporală altei persoane va fi obligat la suportarea cheltuielilor de spitalizare și tratament medical de care a beneficiat persoana vătămată, chiar și atunci când  nu i s-a putut stabili vinovăția în materie penală, deoarece a intervenit împăcarea părților, pentru că stingerea acțiunii civile se produce doar cu privire la pretențiile pe care partea vătămată le are față de inculpat, nu și în privința prejudiciului cauzat furnizorului de servicii medicale.

Ce a decis ÎCCJ?

ÎCCJ a pronunțat Decizia 22/2017 care a fost publicată în Monitorul Oficial 43 din 17 ianuarie 2018. Furnizorul de servicii medicale se poate îndrepta cu o acțiune directă pentru recuperarea cheltuielilor împotriva celui care a vătămat o persoană.

ÎCCJ apreciază că un eventual prejudiciu pe care victima l-ar fi produs unității medicale, prin faptul că nu a dezvăluit identitatea autorului vătămării, nu a formulat plângere penală sau și-a retras plângerea penală ori a intervenit împăcarea părților, nu se confundă cu prejudiciul constând în cheltuielile de spitalizare și tratament medical și poate fi cerut doar printr-o acțiune întemeiată pe dreptul comun.

Totodată, retragerea plângerii prealabile de către victimă sau împăcarea intervenită între partea vătămată și autorul agresiunii nu pot fi calificate ca fapte ilicite, care să justifice antrenarea răspunderii delictuale a victimei agresiunii, pentru că  cele două instituții de drept procesual-penal sunt cauze legale care împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale.

În concluzie, ÎCCJ admite recursul în interesul legii și stabilește că persoana care a suferit o vătămare corporală prin fapta altuia nu poate fi obligată, către furnizorul de servicii medicale, la plata cheltuielilor de spitalizare și tratament medical de care a beneficiat în cadrul unității medicale respective, în limitele pachetului de bază ori minimal, în situațiile în care autorul vătămării nu a fost identificat sau persoana vătămată nu a formulat sau și-a retras plângerea prealabilă ori a intervenit împăcarea părților.

Autorul vătămării poate fi chemat în judecată, pe cale civilă separată, pentru suportarea cheltuielilor de spitalizare și tratament medical de care a beneficiat persoana vătămată, în limitele pachetului de bază ori minimal, în situația în care acesta nu răspunde penal, întrucât a intervenit împăcarea părților.