Legislaţia prevede măsuri de prevenire şi combatere a infracţiunilor de evaziune fiscală şi a unor infracţiuni aflate în legătură cu acestea.

Legea nr. 241/2005 este actul normativ pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.

Actul normativ menţionat mai sus, art. 9 alin. 1 lit c), prevede că unele fapte constituie infracţiuni, ca de exemplu evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive.

Acest articol de lege, potrivit noutăţilor legislative, a fost criticat pe motiv de neconstituţionalitate.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s- a susţinut că sintagma “evidenţierea în actele contabile sau în alte documente legale” este confuză, imprecisă şi, prin urmare, impredictibilă. Apreciază că, în mod corect, ar trebui folosită fie sintagma “documente legale”, fie cea de “documente contabile oficiale”.

Curtea Constituţională a reţinut că o lege îndeplineşte condiţiile calitative impuse atât de Constituţie, cât şi de Convenţie, numai dacă norma este enunţată cu suficientă precizie pentru a permite cetăţeanului să îşi adapteze conduita în funcţie de aceasta, astfel încât, apelând la nevoie la consiliere de specialitate în materie, el să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, faţă de circumstanţele speţei, consecinţele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă şi să îşi corecteze conduita.

Totodată, Curtea, având în vedere principiul generalităţii legilor, a reţinut că poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit, supleţe care nu trebuie să afecteze, însă, previzibilitatea legii.

Curtea a reţinut că formulările speciale ce se regăsesc în materia contabilităţii şi fiscalităţii impun contribuabililor obligaţii punctuale în ceea ce priveşte înregistrarea operaţiunilor comerciale şi a veniturilor obţinute. Curtea a reţinut că, de principiu, contribuabilul este obligat să îşi înregistreze toate aceste operaţiuni în evidenţele sale contabile, iar unele dintre acestea şi în alte documente legale.

Curtea a apreciat că sintagma “în actele contabile ori în alte documente legale” este clar definită de lege, întrunind condiţiile de claritate, precizie, previzibilitate şi accesibilitate circumscrise principiului legalităţii prevăzut de dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie, indivizii putându-şi da seama din conţinutul dispoziţiilor legale incidente care sunt actele sau omisiunile care angajează răspunderea penală a acestora.

Prin urmare, excepţie de neconstituţionalitate a fost respinsă, prin Decizia nr. 510/2017 publicată în Monitorul Oficial nr. 897/2017.