Pe fondul crizei economice tot mai multe firme au ajuns în stare de insolvență sau au dorit să intre în procedura de lichidare. Persoana care a condus astfel de proceduri, precum și procedurile de prevenire a insolvenței sau a măsurilor de supraveghere financiară sau de administrare specială este practicianul în insolvență.

Ca orice profesie are reguli specifice cu privire la condițiile ce trebuiesc îndeplinite de cei care doresc să o practice și la regulile pe care trebuie să le urmeze în cadrul Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență. Anumite reguli de organizare au fost modificate prin Hotărârea nr. 2/2017 pentru modificarea și completarea Hotărârii Congresului Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România nr. 3/2007 privind aprobarea Statutului privind organizarea și exercitarea profesiei de practician în insolvență și a Codului de etică profesională și disciplină ale Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România (UNPIR). Aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial 792 din 6 octombrie 2017 și se aplică de la publicare.

Practicienii în insolvență nu sunt funcționari publici

Știrile juridice stabilesc că în exercitarea profesiei, aceștia sunt ocrotiți de lege și nu pot fi asimilați funcționarilor publici. Au obligația de a respecta solemnitatea ședinței de judecată, de a nu folosi cuvinte ce aduc atingere demnității judecătorului, procurorului, altor avocați sau părților din proces.

Noutățile legislative prevăd că aceștia nu răspund penal pentru susținerile formulate oral sau scris în fața instanței, a organelor de urmărire penală sau a altor organe administrative de jurisdicție atunci când sunt făcute pentru susținerea poziției debitorului pe care îl reprezintă/supraveghează sau dacă sunt în legătură cu consultațiile oferite justițiabililor, creditorilor dacă sunt făcute cu bună-credință respectând normele de deontologie profesională.

În plus, nu sunt compatibile să fie practician în insolvență persoanele care dețin calitatea de senator sau deputat pe durata exercitării mandatului.

Perioade asimilate activității de practică economică sau juridică

Legiuitorul consideră activitate practică economică sau juridică, perioada de 3 ani în care persoana a lucrat normă integrală de lucru de 8 ore/zi sau suma normelor parțiale care însumate să reprezinte normă întreagă. Activitatea economică/juridică se calculează de la data obținerii diplomei de licență începând cu prima zi a angajării pe o funcție economică/juridică. Activitatea practică economică/juridică se calculează de la momentul angajării, începând cu prima zi și până la data susținerii examenului de primire în profesie.

Cine este scutit de stagiul de pregătire profesională?

Sunt scutiți de stagiul de pregătire profesională cei care au exercitat 10 ani o profesie economică sau juridică cu normă întreagă de 8 ore/zi și cei care au fost deputați sau senatori în comisiile de specialitate juridică sau economică fără ca acestea să depășească jumătate din durata celor 10 ani. La fel sunt scutite persoanele care înainte de promovarea examenului de admitere în profesie au avut calitatea de angajat cu normă întreagă de 8 ore/zi pe o funcție economică/juridică într-un cabinet de insolvență cel puțin 3 ani.

Calcularea activității practice economice sau juridice se va realiza prin luarea în considerare a unei norme integrale de lucru de 8 ore pe zi sau suma normelor parțiale care însumate să reprezinte normă întreagă.

Dizolvarea societății

Dacă se decide dizolvarea și forma de organizare nu are obligații față de creditori și asociații se înțeleg legat de repartizarea activului, radierea se va face pe baza declarațiilor asociaților fără numire de lichidator. Dizolvarea duce la radierea formei de organizare din registrul formelor după depunerea documentelor necesare cu privire la stingerea datoriilor formei de organizare, sub forma declarației autentice a asociaților.

În 15 zile de la repartizarea activului net, asociații pe baza declarației pe propria răspundere însoțită de raportul de repartizare și lichidare a patrimoniului vor depune o cerere de radiere din tabloul UNPIR.

Dacă asociații nu se înțeleg, se va numi un lichidator și, în 15 zile de la repartizarea activului net, asociații pe baza declarației lor însoțită de raportul privind situația financiară de lichidare, vor depune la Registrul formelor de organizare o cerere de radiere.

Contribuțiile și taxele membrilor Uniunii

Știrile juridice au stabilit că pentru practicieni contribuția anuală pe cote de venituri reprezentând cota-parte din venitul brut realizat din activitatea membrilor exclusiv TVA este 0,8%. Anterior modificării era calculată pe intervale de venit. Taxa de înscriere în tabloul UNPIR se repartizează 50% venit la bugetul filialei (față de 30% cât era anterior) și 50% (față de 70% cât era anterior) se virează la Uniune până la 10 a lunii în curs pentru luna anterioară când a fost efectuată plata.

Plata onorariilor

Acestea sunt achitate din fondul de lichidare și sunt de până la 4.000 lei stabilit în baza hotărârii judecătorești pentru societăți (pentru cei care sunt plătitori de TVA onorariul este de 4.000 lei exclusiv TVA) și de 1.000 lei pentru lichidarea asociațiilor și fundațiilor.

Cheltuielile de procedură admise la plata fondului de lichidare sunt cele pentru taxe, notificări, convocări și comunicări ale actelor aferente procedurii, cazare și deplasare în limita a 10 l/100 km. Sunt admise și costurile cu ținerea contabilității societății debitoare de până la 500 lei fără TVA pentru toată durata derulării procedurii.

Nu sunt decontate din fondul de lichidare cheltuielile de funcționare a sediului profesional, consumabile, abonamente, cotizații profesionale, asigurări de răspundere, onorarii de executare, evaluări întocmite în situația debitorilor în care valoarea bunurilor nu acoperă cheltuielile de procedură.