S-a semnalat existența unei practici neuniforme cu privire la dobândirea cetățeniei române de către copiii minori născuți din părinți cetățeni străini sau fără cetățenie. Inițial în astfel de cazuri minorul dobândea cetățenia română atunci când o dobândeau părinții săi ținându-se cont de legătura de filiație cu aceștia fără să fie obligatorie parcurgerea procedurii de acordare a cetățeniei române odată cu părinții săi.
În prezent, dacă minorul nu a urmat procedura de dobândire a cetățeniei române odată cu părinții săi la autoritatea competentă, autoritățile române refuză înscrierea în registrele de stare civilă române a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autoritățile străine sau eliberarea actului de identitate sau a pașaportului românesc sau reînnoirea acestor acte eliberate anterior, deoarece se consideră că aceștia nu au dobândit cetățenia română.
Pentru a pune capăt stării de incertitudine a celor afectați de procedura actuală, se impunea găsirea unor soluții pentru modificarea legii. Astfel, în Monitorul Oficial 760 din 25 septembrie 2017 a fost publicată OUG 65/2017 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991 ale cărei prevederi se aplică de la publicare.
Dobândirea cetățeniei române prin adopție
Noutățile legislative prevăd că dacă adopția se face de către soțul cetățean român al părintelui firesc sau adoptiv, cetățean străin sau de către persoana de cetățenie română aflată într-o relație stabilă și care conviețuiește cu acest părinte, cetățenia minorului va fi hotărâtă de comun acord de adoptator și părintele cetățean străin. Dacă aceștia nu se înțeleg, instanța va decide cu ocazia încuviințării adopției cu privire la cetățenia minorului ținând cont de interesele acestuia. Dacă minorul are 14 ani i se va cere consimțământul.
Dobândirea cetățeniei române la cerere
Copilul născut din părinți cetățeni străini sau fără cetățenie care nu are 18 ani și care domiciliază în România la data cererii, va dobândi cetățenia română, la cererea părinților săi odată cu aceștia. Cererea va fi depusă odată cu cererea părinților săi. Rețineți că pentru minorul născut după data depunerii cererii de către părinții săi, cererea poate fi depusă până la data acordării cetățeniei române părinților.
Dacă doar unul dintre părinți cere acordarea cetățeniei române, părinții vor decide cu privire la cetățenia minorului care nu are 18 ani și locuiește în România. Dacă nu se înțeleg, va decide tribunalul de la domiciliul minorului. Dacă minorul are 14 ani se va cere consimțământul acestuia.
Dacă minorul nu a dobândit cetățenia română odată cu părinții săi care au obținut-o, se poate depune o cerere de acordare a cetățeniei române minorului dacă acesta domiciliază la data cererii în România. La cerere se va atașa dovada mijloacelor legale pentru un trai decent și acordul celuilalt părinte. Cererea va fi soluționată prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, iar la data emiterii acestui ordin copilul dobândește cetățenia română.
Dacă minorii dobândesc cetățenia română odată cu părinții sau cu unul dintre ei, acestora li se va elibera certificat de cetățenie distinct și nu vor depune jurământul. Cetățenia copilului până la 14 ani se dovedește cu pașaportul, titlul de călătorie fără mențiunea identitate incertă, cu certificatul de cetățenie al părinților sau cu certificatul său de naștere românesc însoțit de actul de identitate, certificatul de cetățenie sau pașaportul oricăruia dintre părinți, emise de autoritățile române.
Ce se întâmplă cu cei care au obținut până la 25 septembrie 2017 înscrierea/transcrierea certificatelor de stare civilă?
Știrile juridice arată că sunt cetățeni români de la data dobândirii/redobândirii cetățeniei române de către ambii părinți/de către un părinte și cei care nu au parcurs procedura privind dobândirea cetățeniei române odată cu părinții care au dobândit cetățenia română, dar au obținut până la 25 septembrie 2017 înscrierea, transcrierea în registrele de stare civilă române a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autoritățile străine sau înscrierea pe actele de stare civilă întocmite în registrele de stare civilă române a mențiunilor privind dobândirea cetățeniei române.
Prevederile de mai sus se aplică și celor cărora li s-au anulat prin hotărâre judecătorească definitivă actele de stare civilă, mențiunile cu privire la dobândirea cetățeniei române înscrise pe acestea sau actele de identitate sau documentele de călătorie românești eliberate în baza actelor de stare civilă cu motivarea că nu au dobândit cetățenia română pentru că nu s-a parcurs procedura privind dobândirea cetățeniei odată cu părinții.
Aceste prevederi se aplică și persoanelor cu privire la care prin hotărâre judecătorească, în alte cazuri decât cele de mai sus, s-a stabilit că nu au dobândit cetățenia română pentru că nu s-a parcurs procedura privind dobândirea cetățeniei odată cu părinții.
Ce se întâmplă cu cererile de înscriere/transcriere depuse până la 25 septembrie 2017?
Pentru cererile de înscriere/transcriere în registrele de stare civilă române a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autoritățile străine și cererile prin care se solicită înscrierea mențiunii cu privire la dobândirea cetățeniei române pe actele de stare civilă întocmite în registrele de stare civilă române și depuse până la 25 septembrie 2017, se vor soluționa conform vechii proceduri. Rețineți că persoanele cărora și s-au respins aceste cereri până la 25 septembrie 2017, pot depune noi cereri.
Ce se întâmplă cu cererile de acordare a cetățeniei aflate în curs de soluționare la 25 septembrie 2017?
Știrile juridice au stabilit că pentru aceste cereri se va urma procedura prevăzută de prezenta ordonanță.