Împăcarea părţilor în procesul penal poate interveni în orice situaţie?


Împăcarea părţilor poate interveni în cazul în care punerea în mişcare a acţiunii penale s-a făcut din oficiu, dacă legea o prevede în mod expres.

Articolul de lege care reglementează împăcarea părţilor este art. 159 C. penal, articol care stabileşte în alin. 3) că împăcarea produce efecte numai cu privire la persoanele între care a intervenit şi dacă are loc până la citirea actului de sesizare a instanţei.

În contradictoriu cu cele menţionate mai sus, potrivit ştirilor juridice, s-au adus unele critici care au constituit subiect al unei excepţiei de neconstituţionalitate.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că dispoziţiile art. 159 alin. (3) teza a doua din Codul penal încalcă principiul egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, întrucât exclud posibilitatea împăcării în situaţia în care, ulterior citirii actului de sesizare a instanţei, a fost schimbată încadrarea juridică a faptei de care este acuzat inculpatul dintr-o faptă pentru care legea nu prevede posibilitatea împăcării într-o faptă pentru care aceasta este prevăzută.

Dispoziţiile de lege criticate creează discriminare între inculpatul aflat într-o atare situaţie şi inculpaţii trimişi în judecată pentru acelaşi gen de fapte, dar pentru care încadrarea juridică s-a făcut în mod corect de la începutul procesului penal.

Curtea Constituţională a reţinut că excepţia a fost ridicată cu ocazia soluţionării apelului formulat de procuror într-o cauză penală în care instanţa de fond a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei.

Având în vedere încadrarea juridică a faptei reţinute de instanţa de apel în sarcina inculpaţilor, şi anume aceea de tâlhărie calificată – prevăzută de art. 234 alin. (1) lit. d) din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din acelaşi cod – faptă pentru care nu sunt incidente normele legale cu privire la împăcare, dispoziţiile art. 159 alin. (3) teza a doua din Codul penal nu au legătură cu soluţionarea cauzei.

Prin urmare, condiţia incidenţei textului de lege criticat în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepţiei de neconstituţionalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate.

Astfel, prin Decizia nr. 329/2017 publicată în Monitorul Oficial nr. 738/2017, excepţia a fost respinsă.

De reţinut! Împăcarea părţilor poate interveni în cazul în care punerea în mişcare a acţiunii penale s-a făcut din oficiu şi numai dacă legea o prevede în mod expres