Cu ani în urmă, scriitorul și filosoful american Vernon L. Howard a lansat, către semenii săi, îndemnul de a umbla pe cărările vieții ca și cum ar avea întotdeauna ceva nou de învățat, în scopul de a învăța necontenit. Îndemnul său amintește de mai vechea observație autohtonă conform căreia „omul cât trăiește învață”.

În „Monitorul Oficial” 693/2017 a văzut lumina tiparului HG 598/2017 privind aprobarea metodologiei de acreditare, evaluare periodică, organizare și funcționare a centrelor comunitare de învățare permanentă.

Învățarea permanentă e definită ca totalitatea activităţilor de învăţare realizate de către fiecare individ pe durata vieţii, în condiții formale/nonformale/informale și în scopul formării sau dezvoltării competenţelor dintr-o perspectivă multiplă – personală, civică, socială, ocupaţională.

Centrele comunitare de învăţare permanentă reprezintă entități publice aflate în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale, întemeiate prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale administraţiei publice locale, în parteneriat cu furnizorii de educaţie şi formare. Înființarea lor are loc la propunerea autorităţilor executive, ce aplică strategiile în domeniul învăţării pe tot parcursul existenței, în sensul dezvoltării comunităţii şi a îmbunătăţirii calităţii vieţilor cetățenilor.

În cadrul activității acestor centre vor trebui să fie identificate și satisfăcute trebuințele de educație continuă, prin întrebuinațrea unor instrumente adecvate, pentru toate categoriile de copii și adulți. Va fi urmărită, potrivit celor mai recente știri juridice, inclusiv sporirea nivelului de educaţie a acelor membri ai comunităţii ce aparţin grupurilor sociale defavorizate, în vederea diminuării riscului excluziunii sociale.

 

Cum sunt organizate centrele?

Din noile reglementări reiese că autoritățile deliberative ale administrației publice locale au datoria de-a elabora regulamente pentru centrele comunitare de învăţare permanentă pe care le-au înființat.

Se precizează că, în situația în care în oferta educațională există și „programe de tip remedial” având ca scop însușirea/completarea competenţelor cheie, aici fiind incluse și programele educaţionale cum ar fi „a doua şansă” ori programele de tip „zone de educaţie prioritară” pentru tinerii şi adulţii ce au ieșit prematur din sistemul de educaţie ori nu deţin o calificare profesională, acestea vor trebui avizate de către inspectoratele şcolare judeţene.

În materie de cerințe minimale necesare înființării unui centru de învățare permanentă, trebuie să existe un imobil corespunzător – deținut cu orice titlu legal pentru cel puțin doi ani, logistica necesară (mijloace de comunicare, conexiune internet), precum și o analiză riguroasă a trebuințelor de educaţie permanentă a comunităţii.

Existența și înființarea centrului vor fi justificate pe baza realizării profilului comunității – teritorial, demografic, ocupaţional, psihosocial, instituţional, antropologic, cultural. Toate activitățile acestor centre trebuie să fie organizate în spații corespunzătoare, ce vor fi amenajate astfel încât să fie asigurată integritatea corporală și psihică a celor ce iau parte la cursuri, având în vedere prevederile legale ce privesc spaţiile hărăzite educaţiei şi formării profesionale. Aceste spații pot fi oferite de către autorităţile administraţiei publice locale ori de către partenerii centrului.

Stabilirea programului de desfășurare a activităților centrului va fi efectuată de către conducerea sa, lalolaltă cu responsabilii programelor de formare. Competenţele profesionale dobândite vor fi atestate prin certificate de competenţe/de calificare profesională.

Prin actul juridic de înființare va fi stabilită și organigrama centrului, fiind acoperite, obligatoriu, componentele de management, serviciile de educație, palierul administrativ-financiar, precum și utilizarea tehnologiilor moderne de informare și comunicare.

 

Care sunt funcțiile centrelor?

Activitățile vor fi adaptate trebuințelor comunității iar funcțiile îndeplinite sunt următoarele: funcția educativ-formativă (realizată prin programele de alfabetizare, calificare, perfecționare profesională), funcția de consiliere și informare, funcția de dezvoltare profesională și comunitară, precum și funcția de coordonare și de creare a rețelelor.

În materie de „educație remedială”, va fi vizată categoria persoanelor cu probleme educaționale (analfabetism, abandon școlar, absența calificărilor profesionale, întârzieri în obținerea cunoştinţelor caracteristice grupei de vârstă).

 

Cum va fi efectuată finanțarea?

Potrivit recentelor știri din contabilitate, centrele fondate ca instituţii publice finanţate integral din bugetul local vor fi finanțate din veniturile proprii ale autorităţilor administraţiei publice locale, granturi sau alte genuri de finanţări interne sau externe, donaţii, sponsorizări, taxe de participare – acestea fiind aprobate cu titlu de taxe speciale.

Centrele pot fi înființate și pe lângă o instituţie publică de subordonare locală finanţată integral din bugetul local sau instituţie publică total finanţată din venituri proprii. Pot exista și centre finanțate din venituri proprii şi subvenţii de la bugetul local.

 

Diplome, atestate, certificate

Centrele comunitare de învăţare permanentă sunt în măsură să elibereze documente care să dovedească dobândirea anumitor cunoştinţe, calificări, competenţe, abilităţi. Ele vor elibera, astfel, pe lângă diplome, și adeverinţe, atestate, certificate de calificare profesională și de competenţe.

În situația cursurilor ce au ca grup ţintă copiii sau tinerii, se pot elibera certificate de competenţe doar dacă centrul e acreditat în acest scop ori colaborează cu parteneri acreditaţi din domeniu. În cadrul cursurilor care se încheie cu obţinerea unor competenţe cheie se pot elibera diplome sau certificate din care să reiasă nivelul de cunoştinţe şi abilităţi atins de către absolvent. Trebuie specificat că diplomele sau certificatele avute în discuție aici sunt eliberate numai după promovarea unui examen.

Diplomele, certificatele, atestatele au o importanță incontestabilă, în raporturile social-profesionale. O importanță încă și mai mare o are bagajul propriu de cunoștințe. După cum bine spuneau vechii chinezi, învățătura este singurul tezaur pe care proprietarul îl poate lua cu sine oriunde ar merge!