Infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene sunt prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.
Astfel, art. 18 indice 2 din Legea nr. 78/2000 reglementează că schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea unor drepturi. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei unui folos legai obţinut, dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.
Această faptă, potrivit ştirilor juridice, a făcut obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate,
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că prevederile legale menţionate sunt neconstituţionale, deoarece nu precizează în mod concret actele normative vizate sau anumite conduite ilicite ce vor putea fi avute în vedere pentru reţinerea infracţiunii, din moment ce legiuitorul a optat pentru aplicarea denumirii generice “fără respectarea prevederilor legale“. Prin acest mod impropriu de redactare s-a ignorat caracterul de normă specială pe care îl are art. 182 din Legea nr. 78/2000 faţă de dispoziţiile Codului penal, prin care ar trebui să se precizeze strict domeniul de aplicare. Aşa fiind, prin conţinutul normativ al textului contestat nu s-a stabilit cu claritate şi precizie obiectul material al infracţiunii, ceea ce determină o lipsă de previzibilitate a acestuia.
Curtea Constituţională a reţinut că dispoziţiile legale criticate din Legea nr. 78/2000, care reglementează una dintre modalităţile de săvârşire a infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, au fost instituite de legiuitor în vederea ocrotirii relaţiilor sociale referitoare la încrederea publică în folosirea sau prezentarea de documente în vederea obţinerii de fonduri din bugetul general al instituţiei europene. Aceasta reprezintă o opţiune de politică legislativă şi nu aduce în niciun fel atingere dispoziţiilor constituţionale invocate în cauză.
Mai mult, s-a reţinut că sintagma criticată de autor, respectiv “fără respectarea prevederilor legale” nu lipseşte de previzibilitate norma de incriminare, deoarece, din analiza sa, se poate desprinde cu uşurinţă înţelesul contestat care presupune că schimbarea destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei este posibilă numai cu respectarea dispoziţiilor legale şi că o schimbare cu nesocotirea acestor norme a destinaţiei unui folos legal obţinut, dacă are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, este prohibită. Prin urmare, nu se identifică deficienţe de claritate, prevederile legale contestate fiind redactate într-un limbaj care permite destinatarului să prevadă consecinţele care decurg din nerespectarea lor.
În concluzie, critica nu poate fi admisă, ea a fost respinsă prin Decizia nr. 314/2017 publicată în Monitorul Oficial nr. 562/2017.