Executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este reglementată de Legea nr. 254/2013, legea care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 514/2013.

Trebuie să reţinem că pedepsele şi măsurile educative privative de libertate se execută numai în temeiul hotărârilor judecătoreşti definitive.

Potrivit ştirilor juridice, acest act normativ a atras mai multe critici printre care şi o excepţie de neconstituţionalitate.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se reţine că art. 56 din actul normativ menţionat mai sus este contrar prevederilor legale. Acesta prevede că împotriva măsurilor privitoare la exercitarea drepturilor prevăzute de prezenta lege, luate de către administraţia penitenciarului, persoanele condamnate pot face plângere la judecătorul de supraveghere a privării de libertate, în termen de 10 zile de la data când au luat cunoştinţă de măsura luată.

În acest context s-a susţinut că Legea nr. 254/2013 este lipsită de finalitate, în condiţiile în care nu există nicio posibilitate legală de a obliga penitenciarul să respecte legea, iar funcţionarii săi să răspundă pentru abuzurile comise. Susţine, de asemenea, că se aduce atingere dispoziţiilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece actul normativ criticat confundă dreptul deţinutului de a fi audiat de instanţa de judecată cu opţiunea instanţei de a audia titularul acţiunii.

Curtea Constituţională a reţinut că art. 57 din Legea nr. 247/2013 normează tocmai cu privire la asigurarea respectării drepturilor persoanelor condamnate, în acord cu Recomandarea 2006(2) a Consiliului Europei privind Regulile penitenciare europene, stabilind că respectarea drepturilor prevăzute de lege pentru persoanele condamnate este asigurată de judecătorul de supraveghere a privării de libertate.

De asemenea, Curtea reţine că reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale, care desfăşoară activităţi în domeniul protecţiei drepturilor omului, pot vizita penitenciarele şi pot lua contact cu persoanele condamnate, cu acordul directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, iar întrevederile dintre reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale prevăzute şi persoanele condamnate se desfăşoară în condiţii de confidenţialitate, sub supraveghere vizuală.

Aşadar, actul normativ privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal prevede garanţii suficiente pentru respectarea drepturilor persoanelor condamnate.

Prin urmare a respins excepţia de neconstituţionalitate, soluţie pe care o regăsim în Decizia nr. 135/2017 publicată în Monitorul Oficial nr. 399/2017.