Înființarea Oficiului European de Poliție (Europol) a fost stabilită prin Tratatul privind Uniunea Europeană din 7 februarie 1992 și reglementată prin Convenția în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană privind înființarea Oficiului European de Poliție (Convenția Europol).

Potrivit ştirilor juridice, obiectivul Europol este de a consolida activitatea autorităților competente ale statelor membre și cooperarea reciprocă a acestora în vederea prevenirii și a combaterii criminalității organizate, a terorismului și a altor forme grave de criminalitate care afectează două sau mai multe state membre.

În prezent, regimul juridic aplicabil activității de cooperare dintre autoritățile publice române și Europol este stabilit de Legea nr.55/2012 privind cooperarea României cu Oficiul European de Poliție (Europol).

Însă s-a considerat că pentru asigurarea cadrului juridic de cooperare cu Europol în condițiile evoluției cadrului legal la nivelul Uniunii Europene în domeniul de referință, prevederile legislației române trebuie corelate cu cele de la nivelul Uniunii Europene, fapt pentru care Legea nr. 55/2012 trebuie abrogată și înlocuită cu un nou act normativ de același nivel.

În acest sens un proiect de Lege privind cooperarea autorităților publice române cu Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (EUROPOL) se află spre dezbatere.

Ce modificări se preconizează?

Potrivit ştirilor juridice se propune crearea cadrului juridic necesar cooperării autorităților publice române cu Europol în contextul aplicării Regulamentului Europol.

Se propune stabilirea canalelor de cooperare cu Europol, prin desemnarea Unității Naționale Europol din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române – Centrul de cooperare polițienească internațională în calitate de organism de legătură dintre Europol și autoritățile române și prin stabilirea cadrului general privind trimiterea ofițerilor de legătură la Europol.

În cuprinsul proiectului de act normativ sunt prevăzute o serie de atribuții principale în sarcina Unității Naționale Europol, ținând seama de rolul pe care Regulamentul Europol îl rezervă organismelor de legătură. Totodată, pentru a asigura un schimb de informații continuu și eficace între Europol și autoritățile naționale, dar și pentru a facilita cooperarea dintre acestea, se stabilește ca ofițerii de legătură la Europol să fie trimiși în misiune permanentă în străinătate, în funcții asimilate atașaților de afaceri interne.

Se are în vedere ca, la momentul furnizării de date și informații, autoritățile române să stabilească scopul sau scopurile în care acestea pot să fie prelucrate de Europol și să verifice dacă datele ce se transmit sunt adecvate, relevante și limitate la ceea ce este necesar, în raport cu scopurile respective. Totodată, ori de câte ori este posibil anterior momentului furnizării, autoritățile române vor evalua fiabilitatea sursei și acuratețea datelor și informațiilor care se transmit către Europol.

Conform proiectului se mai prevede că autoritate națională de supraveghere va fi desemnată Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.