Se pare că parlamentarii şi-au îndreptat atenţia în ultimul timp pe alegerile prezidenţiale care au avut loc în anul 2009. Potrivit ştirilor juridice, în acest sens plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a aprobat înființarea Comisiei de anchetă cu privire la alegerile prezidențiale din 2009, cu 241 voturi “pentru” și 86 “împotrivă”.
Comisiei de anchetă va avea ca obiective: verificarea posibilei existențe a unor mecanisme paralele de influențare sau de viciere a rezultatului votului; terminarea practică a capacității de procesare în timp real a solicitanților care au votat în unele secții de vot, în special din afara granițelor țării; verificarea legalității achiziționării aplicațiilor sau serviciilor informatice utilizate de către Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării la alegerile prezidențiale în anul 2009; verificarea modalității în care s-a asigurat transparența și cunoașterea de către reprezentanții partidelor politice a acestor aplicații, precum și determinarea implicării unor instituții sau persoane, altele decât cele prevăzute de lege, în organizarea și desfășurarea procesului electoral sau în decizii politice ce exced atribuțiile stabilite prin lege pentru aceste instituții în cadrul procesului electoral.
În faţa comisiei au fost invitaţi mai mulţi presupuşi părtinitori la fraudarea alegerilor însă aceştia nu s-au prezentat, nefiind obligaţi de lege în acest sens.
Pentru a nu mai întâmpina situaţia de mai sus, s-a modificat Regulamentul Camerei Deputaţilor.
Noutatea legislativă o reprezintă Hotărârea nr. 37/2017 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 348/2017.
Modificările aduse
Se modifică art. 76 din Hotărârea nr. 8/1994 şi se prevede că în vederea audierii, Comisia de anchetă parlamentară poate cita orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul celorlalte organe ale administraţiei publice şi care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei. Persoanele citate sunt obligate să se prezinte în faţa Comisiei de anchetă parlamentară.
Se introduc sancţiuni în caz de neprezentare. Astfel în cazul refuzului nemotivat de a răspunde solicitărilor comisiei, aceasta poate propune sesizarea conducătorului autorităţii sau instituţiei unde desfăşoară activitatea persoana citată, în vederea aplicării în mod corespunzător a prevederilor regulamentelor de organizare şi funcţionare a instituţiei respective, sau poate propune sesizarea organelor de urmărire penală
De asemenea refuzul persoanelor invitate la comisia de anchetă de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţia acesteia celelalte documente sau mijloace de probă deţinute utile activităţii comisiei poate fi considerat ca obstrucţionare sau împiedicare a aflării adevărului şi poate constitui temei pentru sesizarea organelor de urmărire penală.
În contextul noilor prevederi se pare că parlamentarii au “găsit ac de cojocul” celor care refuzau să se prezinte în faţa comisiilor de anchetă sau se prezentau dar, doar formal.