Legislaţia prevede că la stabilirea pedepsei se iau în vedere şi anumite circumstanţe, fie ele personale, de exemplu membru de familie, sau privitoare la faptă.
Art. 50 din C. penal prevede că în ceea ce priveşte circumstanţele privitoare la persoana autorului sau a unui participant acestea nu se răsfrâng asupra celorlalţi. Iar circumstanţele privitoare la faptă se răsfrâng asupra autorului şi a participanţilor numai în măsura în care aceştia le-au cunoscut sau le-au prevăzut.
Unii au considerat că aceste prevederi încalcă dispoziţiile constituţionale iar în acest sens a fost formulată o excepţie de neconstituţionalitate.
Potrivit ştirilor juridice, în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că se încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitor la respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor şi art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi.
Astfel, în materia participaţiei, distincţia între cele două categorii de circumstanţe, respectiv personale şi reale, este deosebit de importantă, întrucât afectează răspunderea penală a tuturor participanţilor sau doar a unora dintre aceştia. La rândul lor, circumstanţele referitoare la persoană se clasifică în circumstanţe personale subiective şi circumstanţe personale de individualizare.
S-a considerat că în lipsa unor enumerări exprese şi exhaustive a circumstanţelor care se încadrează în fiecare dintre cele două categorii, textele în discuţie suferă grave deficienţe de redactare, fiind neclare, imprecise şi imprevizibile, cu consecinţa lăsării la exclusiva apreciere a judecătorului dacă anumite circumstanţe vor fi catalogate ca reale sau personale. Or, o asemenea calificare poate face diferenţa între răspunderea penală sau nu a participanţilor, precum şi în ceea ce priveşte eventuala pedeapsă aplicată. De asemenea, problemele relevate pot duce la o practică neunitară, aducând atingere principiului securităţii juridice, înscris în dispoziţia art. 1 alin. (5) din Constituţie.
Curtea Constituţională a reţinut că termenul de “circumstanţă” este folosit de legiuitor pentru a denumi diferite împrejurări, adică stări, situaţii, calităţi sau alte date ale realităţii, care stau în afara conţinutului esenţial al infracţiunii, dar care, având legătură, fie cu fapta săvârşită, fie cu persoana infractorului, sporesc sau atenuează gradul de pericol social al faptei ori periculozitatea infractorului, putând determina, datorită acestei influenţe, fie o agravare, fie o atenuare a pedepsei concrete.
Circumstanţele personale subiective au în vedere legătura dintre participant şi atitudinea sa psihică în efectuarea actelor contributive la săvârşirea faptei prevăzute de legea penală (forma de vinovăţie, respectiv intenţie, culpă, praeterintenţie, scopul urmărit – atunci când acestea nu devin cerinţe esenţiale ale conţinutului normei de incriminare -, cauzele de neimputabilitate – constrângerea fizică, constrângerea morală, minoritatea, iresponsabilitatea, intoxicaţia, eroarea -, împăcarea părţilor, manifestarea dorinţei de a se desista, căinţa activă şi alte asemenea atitudini şi comportări relevante pentru pericolul social al făptuitorului). În timp ce circumstanţele personale de individualizare vizează particularităţile persoanei participantului la săvârşirea unei infracţiuni şi se referă la calităţile participantului (funcţionar, militar, medic etc.), antecedentele penale (recidivist, amnistiat, graţiat, condamnat), raporturile sale cu victima (soţ, rudă apropiată, prieten, duşman), precum şi la orice alte date susceptibile să contribuie la individualizarea persoanei în cauză (felul de viaţă, reputaţia, merite sociale etc.
Iar circumstanţele reale au în vedere fapta şi produc efecte asupra autorului şi a participanţilor numai în măsura în care aceştia le-au cunoscut sau le-au prevăzut.
Nu se pot reţine criticile formulate deoarece cunoaşterea sau prevederea va fi dedusă din complexul datelor de fapt care pun în lumină conţinutul material şi moral al contribuţiei fiecărui participant. Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate, prin Decizia nr. 701/2016 publicată în Monitorul Oficial nr. 259/2017, având în vedere cele menţionate mai sus.