Pătrunderea fără drept, în orice mod, în oricare dintre sediile unde o persoană juridică sau fizică îşi desfăşoară activitatea profesională ori refuzul de a le părăsi la cererea persoanei îndreptăţite constituie infracţiunea de violare a sediului profesional.

Potrivit ştirilor juridice, în practica judiciară s-a pus problema cum se interpretează noţiunea de sediu profesional, când putem considerera că o anumită clădire este sediu profesional?

Astfel sub aspectul laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 225 alin. 1 C.pen., elementul material constă în pătrunderea în orice mod în oricare dintre sediile unde o persoană juridică își desfășoară activitatea profesională.

Într-un caz practic s-a stabilit că acțiunea inculpatului care la data de 26.09.2015, în jurul orei 00.00, în contextul depistării sale la volanul vehiculului neînmatriculat, încercând să se sustragă cercetărilor, a pătruns fără drept în curtea Unității Militare, prin punctul de control nr. 5, nu realizează elementul material al infracțiunii de violare a sediului profesional pentru că pătrunderea nu s-a realizat în sediul profesional al unității militare, ci în curtea ținând de sediul profesional al unității militare.

Curtea a reţinut că sediul profesional se interpretează în sensul de clădire, spațiu acoperit.

Concluzia se întemeiază pe interpretare sistematică, observând dispozițiile art. 224 C.pen. – violare de domiciliu care incriminează în mod expres pătrunderea fără drept într-un „loc împrejmuit” ținând de locuința încăperea/dependința persoanei fizice. Or, din observarea celor două incriminări succesive incluse în aceeași secțiune de sistematizare din Codul penal, Titlul I Infracțiuni contra persoanei, Capitolul IX Infracțiuni ce aduc atingere domiciliului și vieții private, apare ca evidentă voința legiuitorului de a exclude incidența legii penale în ipoteza pătrunderii pe un teren ori alt loc împrejmuit ce ține de sediul profesional. Iar Codul penal nu definește noțiunea de „sediu profesional”, argument suplimentar pentru interpretarea restrictivă a normei de incriminare.

În concluzie trebuie să avem în vedere că normele de drept penal sunt de strictă interpretare, fiind interzisă extinderea aplicării unei norme penale cu privire la o situație nereglementată expres dar care este asemănătoare cu cea descrisă de norma respectivă