Este bine cunoscut faptul că reclama este sufletul comerțului și, de aceea, comercianții care încep să aibă succes în afaceri își înregistrează marca produselor la OSIM pentru a fi siguri că nu o va mai folosi altcineva. De multe ori, cererile lor sunt respinde de OSIM, cazuri în care ajung să tranșeze problema în instanță care va decide dacă marca lor va fi sau nu înregistrată la OSIM.

O problemă care a apărut în cadrul unui litigiu de proprietate intelectuală a fost generat de situația de a ști dacă este permis formelor de exercitare a profesiei de consilier juridic în proprietate industrială să reprezinte în fața instanțelor de judecată, în litigiile de proprietate industrială, alte persoane juridice având calitatea de parte în procese.

Caz practic

În octombrie 2013 Comisia de contestații mărci de la OSIM a admis contestația formulată de H.GmbH Q în contradictoriu cu S.C. E.G. S.R.L. și a fost respinsă cererea de înregistrare  a mărcii G.G. Împotriva acestei hotărâri S.C. E.G. S.R.L. a formulat contestația la tribunal care în decembrie 2015 a respins-o pe motiv  că, în mod corect, a fost respinsă cererea de înregistrare a mărcii pentru că exista un risc de confuzie între marca solicitată la înregistrare și marca ce aparținea H.GmbH Q.

Împotriva acesteia a declarat apel S.C. E.G. S.R.L. pe motiv că sentința nu a fost motivată în fapt și în drept. Firma H.GmbH Q a depus întâmpinare prin Cabinetul M.O. S.R.L. de consiliere în proprietate industrială, întâmpinarea fiind redactată și semnată de consilierul juridic în proprietate industrială A.S. Firma H.GmbH Q a împuternicit cabinetul M.O. S.R.L. să o reprezinte în fața curții de apel, să efectueze actele de procedură necesare, să primească citațiile sau să angajeze avocați.

S.C. E.G. S.R.L. a invocat lipsa puterii de reprezentare  a Cabinetului  M.O. S.R.L. având în vedere decizia ÎCCJ nr. 9/2016 conform căreia o persoană juridică nu poate fi reprezentată în proces de altă persoană juridică, ci doar de reprezentantul legal al acesteia (administratorul), avocatul sau consilierul juridic al acesteia.

În iunie 2016 H.GmbH Q a cerut sesizarea ÎCCJ pentru a clarifica dacă este legal să fie reprezentat în proces de Cabinetul  M.O. S.R.L.

Ce a decis ÎCCJ?

 ÎCCJ  a pronunțat Decizia 2/2017 care a fost publicată în Monitorul Oficial 157 din 3 martie 2017. Practic, aceasta a fost chemată să precizeze dacă reprezentarea convențională a persoanelor juridice în fața instanțelor de judecată în litigiile din domeniul proprietății industriale poate fi asigurată și printr-un avocat care nu este angajat direct de acea persoană juridică sau printr-un alt consilier juridic decât cel al persoanei juridice.

Prin OG 66/2000 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială s-a prevăzut că reprezentarea în fața instanțelor de judecată a titularilor de drepturi de proprietate industrială, a persoanelor care solicită acordarea protecției prin înregistrarea unui drept de proprietate industrială sau a persoanelor interesate de către consilierii în proprietate industrială este condiționată de calitatea acestora de avocat sau consilier juridic.

Interpretând prevederile OG 66/2000 rezultă că reprezentarea în instanță se referă la litigiile de proprietate industrială atât în fața completelor specializate în această materie, cât și în fața celorlalte instanțe competente să soluționeze astfel de litigii. Poate fi reprezentată în judecată atât persoana fizică, cât și cea juridică, iar cu privire la persoana reprezentantului, OG stabilește că reprezentarea în instanță are loc prin consilierii în proprietate industrială cu condiția ca reprezentantul să fie concomitent avocat sau consilier juridic.

În practica instanțelor, OG 66/2000 a fost interpretată în sensul posibilității acordării unui mandat de reprezentare în instanță și unei societăți comerciale care are ca obiect unic activitatea în domeniul proprietății industriale și care asigură executarea mandatului prin propriul consilier juridic.

Conform legii, consilierul în proprietate industrială își poate desfășura activitatea individual sau prin asociere, putând fi o persoană juridică (cabinet individual, cabinete individuale asociate pe bază de contract, societăți civile profesionale cu unic obiect activități de proprietate industrială).

ÎCCJ consideră că reprezentarea intereselor unei persoane juridice poate fi realizată printr-o formă de exercitare profesională în care un consilier în proprietate industrială își desfășoară activitatea, iar salariatul împuternicit de către mandatari reprezintă interesele mandantului.

Dacă consilierul în proprietate industrială este și consilier juridic și își exercită profesia într-un grup constituit conform legii, contractul de mandat se va încheia cu entitatea respectivă care, la rândul său, îl va împuternici pe consilierul juridic care are și calitatea de consilier în proprietate industrială să reprezinte în fața instanței.

Știrile juridice prevăd că exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibilă cu orice altă profesie autorizată sau salarizată în țară sau străinătate. Practic, un consilier juridic poate fi doar numit în funcție sau angajat în muncă, cu statut de salariat și apără interesele persoanei în slujba căreia se află, putând fi vorba și de o persoană juridică.

Excepția de la regulă este că un consilier juridic poate fi și consilier în proprietate industrială, atâta vreme cât acesta din urmă își poate desfășura activitatea și ca salariat în cadrul unei societăți profesionale cu obiect în domeniul proprietății industriale.

În concluzie, ÎCCJ admite sesizarea și decide că reprezentarea convențională a persoanelor juridice în fața instanțelor de judecată poate fi asigurată și prin consilierul juridic angajat al uneia dintre formele de exercitare a profesiei de consilier în proprietate industrială, în măsura în care consilierul juridic are și calitatea de consilier în proprietate industrială.