Legea privind unele măsuri referitoare la plăţile beneficiarilor Sit Natura 2000 prevedea că sumele reprezentând primele beneficiarilor Sit Natura 2000 acordate pentru pierderile de producţie urmare a aplicării obligaţiilor de acva-mediu pe care aceştia trebuie să le restituie ca urmare a titlurilor de creanţă emise de Direcţia Generală Pescuit – Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional pentru Pescuit 2007-2013, inclusiv penalităţile de întârziere nu se mai recuperează.

Potrivit ştirilor juridice, actul normativ stabilea că sumele necesare aplicării prezentei legi, în cuantum de 19.560.747,07 lei, se suportă de la bugetul de stat.

Această prevedere a fost însă contestată invocându-se o excepţie de neconstituţionalitate în acest sens.

Cum s-a motivat excepţia de neconstituţionalitate?

Se arată că legea contestată prevede că sumele reprezentând primele beneficiarilor Sit Natura 2000 acordate pentru pierderile de producţie urmare a aplicării obligaţiilor de acva – mediu pe care aceştia trebuie să le restituie datorită titlurilor de creanţă emise de Direcţia Generală – Autoritatea de management pentru Programul operaţional pentru Pescuit 2007 – 2013, inclusiv penalităţile de întârziere, în cuantum de 19.560.747,07 lei, să nu se mai recupereze şi să fie suportate din bugetul de stat.

Însă având în vedere art. 30 alin. (5) din Regulamentul (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului din 27 iunie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit, art. 25 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, precum şi constatările misiunii de audit efectuate de Autoritatea de Audit din cadrul Curţii de Conturi pentru anii financiari 2010 şi 2011, Organismul intermediar Direcţia Generală de Control, Antifraudă şi Inspecţie a demarat activitatea de constatare a sumelor plătite necuvenit şi individualizarea debitelor pentru fiecare operator economic beneficiar al proiectului. În aceste condiţii, scutirea de la plata sumei menţionate a operatorilor economici vizaţi încalcă art. 16 din Constituţie, având un caracter discriminatoriu în măsura în care, în lipsa unor justificări temeinice, prevederile “proiectului de lege” se aplică doar unui grup restrâns. Se mai susţine că beneficiarii acestor sume nu sunt absolviţi de la plata lor, chiar dacă ei au fost de bună – credinţă.

Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate

Prin Decizia nr. 683/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 56/2017, a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate.

Este adevărat că este dreptul exclusiv al legiuitorului de a acorda scutiri/facilităţi/eşalonări în legătură cu plata acestor creanţe, însă, în cadrul acestei competenţe, legiuitorul trebuie să respecte principiul egalităţii în privinţa persoanelor faţă de care au fost emise procese – verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, individualizate la nivel de beneficiar şi operaţiune. Potrivit art. 25 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, neregulile de sistem sau deficienţele sistemelor de management şi control potenţial generatoare de nereguli cu caracter sistemic care au implicaţii de ordin financiar impun aplicarea unui tratament juridic nediferenţiat chiar şi în ipoteza în care unele categorii de persoane se află în situaţii diferite. În condiţiile în care art. 25 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 stabileşte că aceste creanţe bugetare se recuperează de la beneficiarii proiectelor şi că sumele aferente acestora au fost primite în mod necuvenit, legiuitorul poate scuti, în mod justificat, de la restituirea acestora beneficiarii care s-au obligat la unele prestaţii esenţiale în considerarea sumei plătite de autoritatea de management.

Cu alte cuvinte, în acordarea regimului de scutiri/facilităţi, legiuitorul este ţinut de o condiţie de rezonabilitate (est modus in rebus), în sensul că aplicarea unui tratament juridic diferenţiat – precum în cazul de faţă – trebuie să fie unul justificat, iar criteriul care trebuie avut în vedere în aprecierea acestui caracter ţine chiar de obligaţiile din contractul la care părţile au consimţit.

Însă indiferent de modul de interpretare legiuitorului îi este interzis să intervină într-un astfel de domeniu care intră în sfera de incidenţă a dreptului european, chiar şi sub forma acordării unor ajutoare suplimentare sau scutirea de la plata unor ajutoare deja acordate. În consecinţă, Curtea constată încălcarea şi a dispoziţiilor art. 148 alin. (4) din Constituţie sub aspectul nerespectării de către Parlament a obligaţiei sale de rezervă în privinţa sferei de incidenţă a actului obligatoriu al Uniunii Europene, respectiv a Regulamentului nr. 1.198/2006.

În concluzie. aşa cum am specificat mai sus, s-a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi constată că dispoziţiile Legii privind unele măsuri referitoare la plăţile beneficiarilor Sit Natura 2000 sunt neconstituţionale.