Ministerul Justiției a lansat în dezbatere publică Proiectul de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală.

În cele ce urmează, dat fiind importanţa subiectului, ne propunem să analizăm cele mai importante modificări prevăzute în proiectul de ordonanţă.

1.Conform acesteia abuzul în serviciu va fi incriminat dacă există un prejudiciu de peste 200.000 de lei

Potrivit actului în discuție, se propune modificarea alin. (1) al art. 297 Cod penal, astfel încât aplicarea unei sancțiuni penale să intervină numai când fapta este săvârșită într-o formă gravă și anume fapta a cauzat o pagubă materială substanțială, respectiv numai pentru o pagubă mai mare de 200.000 de lei.

Astfel, art. 297 -”Abuzul în serviciu” ar urma să aibă următorul cuprins:

”(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea serviciului, nu îndeplineşte un act sau îndeplineşte un act contrar legii şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 lei unei persoane fizice sau unei persoane juridice se pedepseştecu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea serviciului, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA se pedepsește de la o lună la un an sau cu amendă.
(3) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.”

2. Infracţiunea de neglijența în serviciu nu va mai fi sancționată penal

Potrivit ştirilor juridice, s-a apreciat că nu se mai justifică sancționarea penală a neglijenței în serviciu, propunându-se abrogarea art. 298 Cod penal, se arată în nota de fundamentare.

3. Va fi introdusă o nouă infracţiune: „Consumul de alcool sau de alte substanțe ulterior producerii unui accident de circulație”

Art. 336 Cod penal se modifică, astfel încât conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge va constitui infracțiune dacă persoana are îmbibația prevăzută de lege la momentul comiterii faptei.

Se introduce, după art. 336, un articol nou, art. 336^1, care reglementează o infracțiune nouă:

„Consumul de alcool sau de alte substanțe ulterior producerii unui accident de circulație”:

”(1) Fapta conducătorului unui vehicul sau a instructorului auto, aflat în procesul de instruire, ori a examinatorului autorității competente, aflat în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere, de a consuma alcool, produse ori substanțe stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora, după producerea unui accident de circulație care a avut ca rezultat uciderea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane, până la recoltarea probelor biologice, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani.
(2) Nu constituie infracțiune consumul de medicamente cu efecte similare produselor sau substanțelor stupefiante, după producerea accidentului de circulație și până la sosirea poliției la fața locului, dacă acestea sunt administrate de personal medical autorizat, în cazul în care acestea sunt impuse de starea de sănătate sau de vătămarea corporală a conducătorului auto.”

4. Termenul  până la expirarea căruia se poate formula un denunț care să asigure impunitatea denunțătorului este de 6 luni

În Codul de procedură penală, se propun modificări în ceea ce privește reglementarea denunțului; astfel, se instituie un termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei până la expirarea căruia se poate formula un denunț care să asigure impunitatea denunțătorului.

Acest termen este menit să-l stimuleze pe denunțător să aducă în cel mai scurt timp posibil la cunoștință organelor de urmărire penală faptul că s-a comis o faptă prevăzută de legea penală, facilitându-se astfel soluționarea cu celeritate și într-un termen rezonabil a cauzelor penale, se menționează în nota de fundamentare.

Aceste modificări au atras atenţia invocându-se că nu se justifică. Legislaţia penală trebuie să realizeze un echilibru între nevoia societăţii de a trage la răspundere toate persoanele care au săvârşit infracţiuni şi drepturile fundamentale ale persoanelor cercetate ori aflate în executarea pedepselor aplicate , însă modificările propuse ar altera acest echilibru.