Prioritatea creanţelor privilegiate faţă de celelalte creanţe este garantată de către Codul civil. Potrivit dispoziţiilor acestuia creditorul privilegiat este preferat celorlalţi creditori, chiar dacă drepturile acestora s-au născut ori au fost înscrise mai înainte.
Însă trebuie să fim atenţi la dispoziţiile Legii de punere în aplicare a Codului Civil, nr. 71/2011, art. 156, care prevede că privilegiul de mai sus nu se aplică şi creditorilor ipotecari a căror ipotecă a fost perfectată anterior înregistrării privilegiului.
Potrivit ştirilor juridice, acest articol a făcut obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate.
S-a invocat că dispoziţiile de mai sus sunt neconstituţionale deoarece creează o inegalitate între părţi, respectiv banca, creditor ipotecar, care şi-a notat ipoteca în cartea funciară în momentul achiziţionării imobilului de către proprietar, înainte ca proprietarul să se mute în imobil şi să acumuleze datorii faţă de asociaţia de proprietari, şi aceasta din urmă, în calitate de creditor privilegiat pentru sumele restante şi neachitate la cheltuielile asociaţiei, potrivit art. 51 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate mai arată că este titulara unei creanţe în baza unui titlu executoriu reprezentat de o hotărâre judecătorească, iar la data înscrierii privilegiului său în cartea funciară ipoteca imobiliară a băncii era deja notată în cartea funciară.
Curtea Constituţională stabileşte că în Codul civil sunt reglementate privilegiile generale şi privilegiile speciale, acestea din urmă privind creanţele privilegiate asupra anumitor bunuri mobile, respectiv creanţa vânzătorului de bunuri mobile şi creanţa celui care exercită un drept de retenţie. Prioritatea creanţelor privilegiate faţă de celelalte creanţe este stabilită prin art. 2.335 din Codul civil, iar concursul cauzelor de preferinţă se soluţionează potrivit art. 2.342 alin. (2) din Codul civil, conform căruia creditorul privilegiat este preferat titularului unei ipoteci imobiliare numai dacă îşi înscrie privilegiul în cartea funciară mai înainte ca ipoteca să fi fost înscrisă. Însă în cauză nu sunt aplicabile privilegiul special.
De asemenea se reaminteşte că excepţia de neconstituţionalitate are o anumită structură inerentă şi intrinsecă care cuprinde trei elemente, respectiv textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea relaţiei de contrarietate între cele două texte. Însă, chiar dacă excepţia de neconstituţionalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele trei elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referinţă este unul general, excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
În această situaţie, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât nu este motivată aşa cum prevăd dispoziţiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, pentru a căror respectare motivele de neconstituţionalitate trebuie să aibă legătură cu textul criticat. Curtea nu poate să se autosesizeze şi să îşi exercite controlul de constituţionalitate cu privire la alte texte legale, instanţa de contencios constituţional pronunţându-se numai în limitele sesizări.
Această soluţie o regăsim în Decizia nr. 626/2016 publicată în Monitorul Oficial nr. 41/2017.