Funcţia de ataşat agricol a fost introdusă relativ recent anul acesta. Aceste funcţii de ataşat agricol pot fi ocupate de funcţionari publici din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al instituţiilor subordonate acestuia, în urma concursului organizat în acest scop, în condiţiile Legii privind Statutul funcţionarilor publici. Criteriile de selecţie şi modalitatea de organizare a concursului se aprobă prin ordin comun al miniştrilor Agriculturii şi Afacerilor Externe. Stabilirea ţărilor şi a perioadei în care se efectuează misiunile de reprezentare se face prin ordin al ministrului Agriculturii, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe.

O noutate legislativă în acest domeniu este Ordinul nr. 2066/2016 privind aprobarea criteriilor de selecţie şi a modalităţii de organizare a concursului de ocupare a funcţiilor de ataşat agricol din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, publicat în Monitorul Oficial nr. 990/2016.

Ce condiţii trebuie să îndeplinescă o persoană pentru a putea deveni ataşat agricol?

Se poate înscrie la concursul organizat în vederea ocupării funcţiilor de ataşat agricol din cadrul MADR persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

• este angajat al MADR, al unei instituţii subordonate sau detaşat în cadrul MADR;
  
• are o vechime cumulată de cel puţin 1 an în MADR sau în instituţiile subordonate acestuia, în ultimii 5 ani;
  
• îndeplineşte condiţiile de studii, condiţiile specifice şi condiţiile de limbă străină prevăzute în fişa postului;
  
• are o stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează, atestată pe baza adeverinţei medicale eliberate de medicul de familie sau de unităţile sanitare abilitate;
  
• nu a fost condamnat definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului ori contra autorităţii, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de fals ori a unor fapte de corupţie sau a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie, care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcţiei, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea.

În ce constă concursul?

Concursul constă în parcurgerea obligatorie a următoarelor etape: selecţia dosarelor de concurs, proba scrisă şi interviul. Iar după fiecare probă candidatul va primi calificativul admis sau respins, urmând a se prezenta la următoarele etape doar cei declaraţi admişi.

Ce trebuie să cuprindă dosarul de concurs al candidatului?

Dosarul de concurs trebuie să conţină în mod obligatoriu: cererea de înscriere la concurs, copia actului de identitate, copiile documentelor care să ateste nivelul studiilor şi ale altor acte care atestă efectuarea unor specializări, carnetul de muncă sau, după caz, adeverinţele care atestă vechimea în muncă, în meserie şi/sau în specialitatea studiilor, în copie, cazierul judiciar sau o declaraţie pe propria răspundere că nu are antecedente penale care să îl facă incompatibil cu funcţia pentru care candidează, adeverinţă medicală care să ateste starea de sănătate corespunzătoare, curriculum vitae, fişa de evaluare a performanţelor profesionale pe ultimul an sau recomandare de la ultimul loc de muncă şi declaraţii pe propria răspundere că nu a desfăşurat activităţi de poliţie politică, respectiv nu are procese penale în curs.

Ce se urmăreşte în proba interviului?

Deoarece este o probă foarte discutată conform ştirilor juridice, criteriile de evaluare şi notarea acestuia constau în cunoaşterea problematicii specifice (4 puncte), testarea cunoştinţelor de limbă străină (4 puncte), compatibilitatea cu postul de ataşat agricol (în funcţie de studii, experienţa anterioară, specificul postului, etapa de carieră) (1 punct), abilităţile necesare desfăşurării activităţilor specifice postului de ataşat agricol (1 punct).

Nota finală se calculează ca medie aritmetică a notelor obţinute la proba scrisă şi interviu.

În concluzie, această nouă funcţie care a fost introdusă va avea rolul să asigure reprezentarea României în țări membre UE sau în țări terțe, în domeniul politicii agricole comune și promovării produselor agroalimentare. Decizia înființării acestor funcții a fost luată de Guvern având în vedere că în cadrul UE sectorul agricol are o pondere importantă atât prin politicile sectoriale complexe și de dezvoltare rurală promovate, cât și prin alocările bugetare. România, unul dintre principalele state membre agricole, are interesul să stabilească și să mențină legături strânse cu statele care au interese apropiate din această perspectivă.