Tipicitatea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale. Dezlegare chestiune de drept


descarcare-88Legislaţia privind societăţile comerciale conţine norme obligatorii pentru constituirea, funcţionarea, lichidarea societăţilor, despre modificarea actului constitutiv, însă instituie şi sancţiuni în caz de nerespectare a dispoziţiilor obligatorii.

În acest sens, art. 280 indice 1 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale prevede că “Transmiterea fictivă a părţilor sociale ori a acţiunilor deţinute într-o societate comercială, în scopul săvârşirii unei infracţiuni sau al sustragerii de la urmărirea penală ori în scopul îngreunării acesteia, se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani”.

Potrivit ştirilor juridice, fapta prevăzută de art. 6 din Legea pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale  nr. 241/2005, care constituia scopul infracţiunii prevăzute de art. 2801 din Legea nr. 31/1990, deşi, iniţial, constituia infracţiune, însă a fost dezincriminată, ca efect al unei decizii prin care s-a constatat neconstituţionalitatea textului de incriminare al acesteia (Decizia C.C. nr. 363/2015 – publicată la 6 iulie 2015 în Monitorul Oficial nr. 495/2015). Prin urmare, ca efect al dezincriminării scopului infracţiunii prevăzut în art. 280 indice 1 din Legea nr. 31/1990, îi lipseşte trăsătura esenţială a prevederii de legea penală.

Pentru a lămuri această problemă a fost sesizată Înalta Curţe de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: modalitatea de interpretare a dispoziţiilor art. 2801 din Legea nr. 31/1990, în sensul de a se lămuri dacă este îndeplinită condiţia tipicităţii infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale, atunci când pentru infracţiunea pentru care s-a început urmărirea penală, de la care s-a sustras inculpatul prin vânzarea părţilor sociale, a intervenit dezincriminarea, ca efect al Deciziei Curţii Constituţionale nr. 363 din 7 mai 2015.

Care este practica instanţelor?

Opinia majoritară a instanţelor judecătoreşti au comunicat puncte de vedere este în sensul că nu este îndeplinită condiţia tipicităţii infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale, atunci când pentru infracţiunea pentru care s-a început urmărirea penală, de la care s-a sustras inculpatul prin vânzarea părţilor sociale, a intervenit dezincriminarea, ca efect al Deciziei Curţii Constituţionale. S-a motivat că în cazul dezincriminării infracţiunii de la a cărei urmărire s-a sustras cedentul părţilor sociale sau acţiunilor, condiţia premisă a săvârşirii unei infracţiuni în legătură cu activitatea societăţii nu mai este îndeplinită, astfel că nu mai este posibilă încadrarea faptei în modelul abstract prevăzut de norma de incriminar.

În opinia minoritară a instanţelor judecătoreşti s-a susţinut că este îndeplinită condiţia tipicităţii infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale, atunci când pentru infracţiunea pentru care s-a început urmărirea penală, de la care s-a sustras inculpatul prin vânzarea părţilor sociale, a intervenit dezincriminarea, ca efect al Deciziei Curţii Constituţionale nr. 363 din 7 mai 2015, însă cu anumite interpretări, fără însă fără a fi negată dezincriminarea infracţiunii prevăzute de art. 6 din Legea nr. 241/2005. S-a susţinut că textul legal nu condiţionează existenţa infracţiunii de atragerea răspunderii penale a făptuitorului şi pentru infracţiunea scop, după cum nu prevede nici condiţia ca urmărirea penală vizată de sustragere să se fi încheiat cu trimiterea în judecată şi condamnarea făptuitorului. A considera altfel ar însemna să se adauge textului art. 2801 din Legea nr. 31/1990 condiţii de existenţă a infracţiunii pe care legiuitorul nu le-a prevăzut.

Cum interpretează ÎCCJ dispoziţiile de mai sus?

Potrivit ştirilor juridice, Înalta Curte reaminteşte care sunt efectele dezincriminării unei fapte, şi anume efectele unei decizii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate sunt echivalente abrogării textului de incriminare, inclusiv dezincriminării acestuia.

Prin Decizia nr. 18/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 930/2016, a stabilit că în ipoteza în care infracţiunea pentru care s-a început urmărirea penală, de la care s-a sustras inculpatul prin transmiterea fictivă a părţilor sociale, a fost dezincriminată, nu mai este îndeplinită una dintre condiţiile de tipicitate pentru reţinerea acestei infracţiuni.

În concluzie, în interpretarea dispoziţiilor art. 2801 din Legea nr. 31/1990, în ipoteza în care infracţiunea pentru care s-a început urmărirea penală, de la care s-a sustras inculpatul prin transmiterea fictivă a părţilor sociale, a fost dezincriminată, nu mai este îndeplinită una dintre condiţiile de tipicitate pentru reţinerea acestei infracţiuni.