Înfiinţarea şi funcţionarea pieţelor de instrumente financiare, cu instituţiile şi operaţiunile specifice acestora, precum şi a organismelor de plasament colectiv, în scopul mobilizării disponibilităţilor financiare prin intermediul investiţii lor în instrumente financiare este reglementată de Legea nr. 297/2004 publicat în Monitorul Oficial nr. 571/2016. Menţionăm că această lege este aplicabilă activităţilor şi operaţiunilor desfăşurate pe teritoriul României.
În ceea ce priveşte societăţile admise la tranzacţionare, acestea trebuie să se supună unor dispoziţii speciale. Astfel, art. 243 alin. 9) din legea menţionată mai sus prevede că societăţile sunt obligate să întocmească proceduri prin care acţionarii să aibă posibilitatea de a vota prin corespondenţă, această operaţiune având loc înainte de adunarea generală.
Ce se întâmplă dacă pe ordinea de zi se află rezoluţii care necesită vot secret? În acest caz votul prin corespondenţă va fi exprimat prin mijloace care să nu permită deconspirarea acestuia. Singurele persoane care au cunoştinţă de vot sunt membrii secretariatului care sunt însărcinaţi cu numărarea voturilor secrete exprimate.
Această modalitate de votare a constituit subiectul unei excepţii de neconstituţionalitate.
În motivarea excepţiei se susţine că întradevăr, România a fost obligată să implementeze în legislaţia naţională posibilitatea exercitării votului prin corespondenţă care să fie exercitat înainte de adunarea generală. însă prin dispoziţiile art. 243 alin. 9) din Legea nr. 297/2004 secretul absolut este încălcat deoarece se permite în mod explicit unor “persoane recrutate dintre acţionari” să afle cum s-a votat .
Se consideră că în felul acesta toţi acţionarii care vor opta sau vor fi constrânşi să opteze pentru o astfel de metodă de vot sunt nevoiţi să-şi desconspire votul lor şi vor fi supuşi riscului de represiune din partea celor împotriva cărora s-au luat măsurile permise de lege. Mai mult votul secret trebuie să aibă caracter absolut nu relativ, deoarece în cazul acesta se confundă obligaţia de păstrare a confidenţialităţii unor date ori informaţii cu obligaţia de a fi deconspirat secretul votului.
Curtea Constituţională a constatat că s-a mai pronunţat asupra aceleaşi excepţii învocate de către alţi subiecţi. Faţă de pretinsa contradicţie a dispoziţiilor art. 243 alin. 9) din legea nr. 297/2004 cu prevederile constituţionale, a constatat în jurisprudenţa sa că invocarea prevederilor constituţionale referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi nu poate fi reţinută dacă nu s-a constatat încălcarea vreunei prevederi constituţionale care să consacre drepturi sau libertăţi fundamentale. Este de reţinut faptul că autoarea excepţiei nu a menţionat care este dreptul fundamental care se pretinde că a fost încălcat sau sub protecţia cărei prevederi constituţionale intră dreptul acţionarilor la exercitarea votului secret prin corespondenţă, respectiv asigurarea secretului absolut al votului acţionarilor exprimat prin corespondenţă.
Din aceste motive este facil să ne dăm seama care a fost decizia curţii şi anume de respingere a excepţiei, ca inadmisibilă prin Decizia nr. 422/2016 publicată în Monitorul Oficial nr. 873/2016.