Potrivit Legii pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, nr. 115/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 349/2015, împotriva hotărârilor definitive, pronunţate de instanţele judecătoreşti potrivit prezentei legi, nu există cale de atac.

Art. 112 alin. 2) din legea menţionată mai sus a făcut obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate în faţa instanţei de judecată o dată cu invocarea, din oficiu, a excepţiei inadmisibilităţii căii de atac extraordinare formulate (contestaţia în anulare) şi astfel cum a fost consemnată în cuprinsul deciziei civile pronunţate în cauză (ce constituie şi actul prin care Curtea Constituţională a fost învestită cu soluţionarea excepţiei), se face referire la încălcarea art. 21 din Constituţie. Autorul excepţiei a învederat instanţei de judecată că are dreptul la un proces echitabil, precum şi faptul că prezenta cale de atac este o cale de atac de retractare şi nu de reformare, motiv pentru care apreciază că aceasta este admisibilă.

Curtea Constituţională examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată reţine că dispoziţiile art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin prisma unor critici de neconstituţionalitate de aceeaşi natură. Astfel, prin Decizia nr. 327 din 19 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 514/2016, instanţa de contencios constituţional a reţinut, în acord cu jurisprudenţa sa în materie, că dispoziţiile legale criticate, care nu permit exercitarea căilor extraordinare de atac în materie electorală, nu încalcă liberul acces la justiţie şi nici dreptul la un proces echitabil, statuând în acest sens că procedura instituită prin textul de lege criticat are în vedere soluţionarea procesului cu celeritate, întrucât, în absenţa ei, aplicarea regulilor de drept comun ar fi de natură să împiedice desfăşurarea procedurilor electorale aflate în curs şi ar genera o stare de incertitudine în ce priveşte raporturile juridice stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, afectând pentru un timp îndelungat rezultatul alegerilor.

Potrivit ştirilor juridice, Curtea a mai stabilit că, în materie electorală, revizuirea (n.a. – sau orice cale extraordinară de atac, cum este, în cazul de faţă, contestaţia în anulare) nu îşi găseşte raţiunea, întrucât este vorba de evenimente temporare şi ireversibile, aşa cum sunt alegerile locale, astfel că prin introducerea căii revizuirii nu s-ar mai atinge nicio finalitate, nu s-ar mai putea oferi nicio satisfacţie revizuentului, chiar în ipoteza revizuirii hotărârii contestate.

Aşadar, din cauza imposibilităţii fizice de restabilire a situaţiei anterioare, legiuitorul a apreciat că nu este necesar să mai reglementeze posibilitatea introducerii de căi de atac în cazul contenciosului electoral, din acest motiv a respins, ca neîntemeiată, excepţia prin Decizia nr. 535/2016 publicată în Monitorul Oficial nr. 847/2016.