Camera Deputaților, care este for decizional, a adoptat Legea de modificare a Statutului avocaţilor. Noul act normativ elimină prevederile controversate privind înştiinţarea avocaţilor în cazul interceptărilor, dar şi posibilitatea ridicării înscrisurilor avocaţilor în cazul în care ei sunt bănuiţi de infracţiuni. Legea a fost adoptată cu 237 voturi “pentru” și va merge la promulgare la președinte.

Care sunt modificările?

Astfel, s-au păstrat regulile iniţiale, potrivit cărora sunt exceptate de la măsura ridicării de înscrisuri şi de la măsura confiscării înscrisurile care conţin comunicări între client şi avocatul său, precum şi înscrisurile care conţin consemnări efectuate de către avocat cu privire la aspecte referitoare la apărarea unui client.

Faţă de forma iniţială, adoptată de Senat, a fost introdus în Comisia juridică un articol care prevede că aceste excepţii nu se mai aplică în cazul în care “din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că avocatul a comis infracţiuni în exercitarea activităţilor specifice profesiei”, dar plenul Camerei Deputaţilor a respins modificarea.

S-a susţinut că modificările aduse  sunt doar o tratare normală atât a profesiei, cât şi a raporturilor specifice dintre avocat şi clientul pe care îl apără şi era firesc să se intervină. Se asigură noi garanţii în ceea ce priveşte secretul informaţiilor care sunt schimbate, care ajung la cunoştinţa apărătorului, prin prisma contractului pe care îl are şi prin prisma reprezentării pe care o face, practic întreaga lege este reaşezată, inclusiv sancţiunile cu care vor fi tratate încălcările privitoare la obligaţiile pe care le au avocaţii.

Se vor putea ridica în continuare pentru infracţiunile grave, înscrisurile. În continuare se vor putea folosi acele înregistrări, dar pentru infracţiunile cu adevărat grave. Corupţia este o infracţiune cu adevărat gravă, dar nu vorbim despre infracţiuni de corupţie care se săvârşesc de către avocaţi, este imposibil, în legătură cu clientul pe care îl reprezintă este vorba despre acele informaţii pe care le obţine avocatul ca urmare a exercitării profesiei sale, de care are absolut nevoie pentru a-l putea apăra în condiţiile legii pe clientul său şi pentru care era nevoie de confidenţialitate.

Potrivit ştirilor juridice, sunt exceptate de la măsura ridicării de înscrisuri şi de la măsura confiscării: înscrisurile care conţin comunicări între avocat şi clientul său; înscrisurile care conţin consemnări efectuate de către avocat cu privire la aspecte referitoare la apărarea unui client; înscrisurile, suporturile de sunet, imagine şi date încredinţate de către un client al său în vederea exercitării apărării. Exceptările prevăzute la alin. (12) nu se aplică în situaţia în care din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că avocatul a comis infracţiuni în exercitarea activităţilor specifice profesiei”.

“Raportul dintre avocat şi persoana pe care o asistă sau o reprezintă nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul săvârşeşte ori pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute în art. 139 alin.(2) C.pr.pen. Dacă pe parcursul sau după executarea măsurii rezultă că activităţile de supraveghere tehnică au vizat şi raporturile dintre avocat şi suspectul ori inculpatul pe care acesta îl apără, probele obţinute nu pot fi folosite în cadrul niciunui proces penal, urmând a fi distruse, de îndată, de către procuror. Judecătorul care a dispus măsura este informat, de îndată, de către procuror. Judecătorul dispune informarea, de îndată, a avocatului”, arată versiunea discutată de Comisia juridică.

Aceste prevederi au fost criticate de Guvern şi DNA pe motiv că se creează o formă de imunitate pentru avocaţi şi se asigură ”un statut de impunitate fără echivalent pentru orice altă profesie”, potrivit ştirilor juridice.

Totodată, faţă de versiunea Senatului, deputaţii din Comisia juridică au respins în prima versiunea a raportului obligativitatea ca avocaţii să depună la barou o declaraţie pe propria răspundere, potrivit legii penale, privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent sau colaborator al fostelor organe de securitate, ca poliţie politică, şi una din care să rezulte că nu este lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informaţii.

A fost eliminată condiţia informării avocaţilor ”de îndată” despre interceptări, precum şi condiţia obligatorie de participare a decanului Baroului la efectuarea percheziţiilor. În plus, a fost admis un amendament care prevede că bunurile ridicate la percheziţii ”care nu au legătură cu cauzele beneficiază de confidenţialitatea client-avocat”.

Legea adoptată va ajunge la preşedinte pentru promulgare.