În ziua de azi, tot mai mulți oameni călătoresc, lucrează, studiază și trăiesc în străinătate; infractorii nu fac, nici ei, excepție. Criminalitatea a devenit un fenomen sofisticat, de anvergură internațională. Trebuie să creăm un spațiu comun de justiție penală în Europa, care să se bazeze pe încredere și sprijin reciproc din partea autorităților naționale de aplicare a legii. Premisa o constituie respectarea unuia dintre principiile noastre fundamentale: recunoașterea reciprocă a hotărârilor judecătorești în toate statele membre ale UE. Tratatul de la Lisabona a creat o bază mai solidă pentru dezvoltarea unui spațiu de justiție penală, prevăzând totodată noi competențe pentru Parlamentul European.
Iar eliminarea treptată a controalelor la frontieră pe teritoriul UE a facilitat considerabil libera circulație a cetățenilor europeni, permițându-le însă infractorilor, în paralel, să acționeze mai ușor la nivel transnațional. Pentru a face față provocării reprezentate de criminalitatea internațională, UE a ales să urmeze calea către un spațiu unic de justiție penală. Punctul de plecare îl constituie respectarea principiului recunoașterii reciproce. Combaterea criminalității și garantarea protecției drepturilor victimelor, suspecților și deținuților în UE, chiar și atunci când traversează frontierele naționale, reprezintă un element primordial al unei veritabile cetățenii.
Dreptul la asistenţă judiciară este reglementat prin lege. Mai mult, la nivel european Consiliul UE și-a dat acordul final în ceea ce privește directiva privind dreptul la asistență judiciară al cetățenilor suspectați sau acuzați de o infracțiune și al celor care fac obiectul unui mandat european de arestare.
Potrivit ştirilor juridice, directiva propusă stabilește normele minime referitoare la dreptul la asistență judiciară al persoanelor suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale, care sunt private de libertate, precum și într-o serie de alte situații. Aceasta asigură, de asemenea, faptul că asistența judiciară este pusă la dispoziție în cadrul procedurilor aferente mandatului european de arestare, în anumite condiții, atât în statul de executare, cât și în cel emitent.
Față de propunerea Comisiei, domeniul de aplicare al directivei a fost extins pentru a include dreptul la asistență judiciară în toate etapele procesului penal, în anumite condiții. Propunerea inițială prevedea numai dreptul la asistență judiciară provizorie, menit să acopere exclusiv etapa inițială a proceselor penale, înainte de pronunțarea unei hotărâri definitive privind asistența judiciară.
Pentru a stabili dacă o persoană are dreptul la asistență judiciară, țările UE vor fi în măsură să utilizeze criteriul stării materiale și criteriul temeiniciei. „Criteriul stării materiale” urmărește să evalueze dacă persoana într-adevăr nu dispune de resurse suficiente pentru a plăti asistența judiciară, iar „criteriul temeiniciei” permite să se evalueze dacă acordarea asistenței judiciare ar fi în interesul justiției, în funcție de circumstanțele cauzei.
Potrivit ştirilor juridice, textul a fost aprobat de către Parlamentul European la 4 octombrie. Adoptarea finală a Consiliului pune capăt procedurii legislative. După publicarea în Jurnalul Oficial, statele membre vor avea la dispoziție 30 de luni pentru a transpune directiva în legislația lor internă.