Atacurile cu bombă din 22 martie 2016 de la Bruxelles au evidențiat încă o dată riscul în materie de securitate cu care se confruntă Europa din cauza terorismului. Atacurile au urmat atrocităților comise la Madrid, Londra, Copenhaga și Paris, fiind o atenționare suplimentară privind necesitatea unei politici ambițioase a UE în materie de securitate, care să fie pe măsura amenințărilor.

Potrivit ştirilor juridice, asigurarea unui nivel ridicat de siguranță pentru cetățenii europeni este un obiectiv stabilit în tratate, precum și, astfel cum a declarat președintele Jean-Claude Juncker în Orientările sale politice din 15 iulie 2015, „o responsabilitate europeană comună”. Într-o epocă în care terorismul și alte infracțiuni grave nu cunosc frontiere, atât Uniunea Europeană, cât și statele sale membre au față de cetățenii lor responsabilitatea de a asigura un spațiu de securitate internă în care cetățenii să fie protejați, în deplină conformitate cu drepturile fundamentale ale UE. Responsabilitatea principală în materie de securitate le revine statelor membre, dar acestea nu pot face față într-un mod eficace amenințărilor transnaționale dacă acționează pe cont propriu. De aceea, la nivel european trebuie să asigurăm instrumentele, infrastructura și mediul în care autoritățile naționale să poată colabora și colaborează în mod eficace pentru a face față provocărilor comune: o uniune a securității efectivă și autentică, în care drepturile și libertățile cetățenilor sunt bine protejate.

În ceea ce priveşte România, o noutate legislativă în domeniu o reprezintă Hotărârea nr. 89/2016 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European şi Consiliu “Punerea în aplicare a Agendei europene privind securitatea pentru a combate terorismul şi a deschide calea către o uniune a securităţii efectivă şi autentică” COM (2016) 230, publicată în Monitorul Oficial nr. 790/2016.

Potrivit Hotărârii nr. 89/2016 se subliniază că, de la începutul anului 2016, România aplică indicatorii comuni de risc în cursul controalelor la frontiere, că a implementat integral cadrul Prum şi utilizează în mod sistematic şi consecvent baza de date a Interpol privind documentele de călătorie furate şi pierdute. Cât priveşte propunerile de modificare a cadrului juridic al SIS, România consideră necesară adoptarea de modificări la cadrul juridic al SIS II, pentru a permite inserarea directă de alerte de către serviciile de securitate. De asemenea se susţine cerinţa unui control special şi unei mai mari responsabilităţi democratice în ceea ce priveşte exercitarea competenţelor actuale ale Europol şi ale nou – înfiinţatului Centru european de combatere a terorismului, inclusiv în ceea ce priveşte activităţile care implică informaţii clasificate.

Statele membre și instituțiile UE trebuie acum să își dubleze din nou eforturile pentru a asigura punerea în aplicare integrală a Agendei europene privind securitatea pentru a combate terorismul și a obține rezultate efective fără întârziere. În același timp, provocările numeroase și suprapuse cu care se confruntă Europa în prezent, legate de instabilitatea din vecinătatea noastră și de forțe mai ample de la nivel mondial, înseamnă că a sosit momentul să evaluăm stadiul de punere în aplicare a agendei, alături de evoluțiile altor politici, în special: acțiunile întreprinse în cadrul Agendei europene privind migrația, al Pieței unice digitale, al uniunii energiei și cele de contracarare a amenințărilor hibride. Prin realizarea acestor conexiuni și a unei coordonări mai bune, Uniunea poate avea o reziliență, o capacitate de reacție și o pregătire mai bune, în conformitate cu concluziile Consiliului privind Strategia reînnoită de securitate internă a Uniunii Europene pentru perioada 2015-2020 .